De partea cui va fi Germania, a Ucrainei sau a Rusiei? – se intreaba , cu toata seriozitatea,  W. Munchau la 20 ianuarie 2022, dupa vizita ministrului de externe german, Annalena Baerbrock la Moscova si dupa ce seful opozitiei conservatoare Mertz a exclus aplicarea  ‘loviturii nucleare ’ financiare ‘Swift’  in cazul in care Putin ordona invazia Ucrainei . Expertul britanic  merge mai departe si arata ca semnalul trimis de Germania la Moscova, dar si de catre presedintele SUA, J. Biden, care a mentionat ca nu va raspunde militar unei invazii a Ucrainei , este ca aceasta tara, precum si Belarus,  sunt déjà in sfera de influenta rusa. Munchau se mai intreaba unde se va opri Putin, daca va merge pana in Transnistria si daca Germania isi schimba alianta, Rusia fiind preferata SUA. 

In mod frecvent  utilizam   naratiunea devenita dominanta in  ultimele decade, potrivit careia toate evolutiile sunt ‘comandate’ si ‘controlate’ de gruparile /aliantele de state , iar aceasta atitudine nu este doar a mediei curente  , ci si a  diplomatei, inclusiv a cabinetelor indelung rodate istoric in aceste chestiuni. Paradoxurile intalnite in incercarea de a corela aceasta naratiune la anumite evolutii contradictorii in situatia de pe teren-precum cele relevate mai sus - sunt expediate in contul  unei ‘geometrii variabile ’ a  relatiilor internationale determinate de relieful neuniform al unei anumite unitati geopolitice sau in ansamblul global. Cand referim la relieful  neuniform or accidentat intelegem ca in aceeasi unitate geopolitice ( acvatoriul Marii Mediterane , de exemplu ) se pot intalni diferente marcate intre spatiul estic si cel vestic sau central al acesteia, determinate la randu-le nu doar de variatii interne , ci si de vecinatati sau evenimente neprevazute si de mare calibru ( cum ar fi razboiul civil din Libia ). Aceste diferente nu ar impiedica o anumita uniformitate  ( deci predictibilitate ) a unitatii geopolitice in cauza, care , potrivit acestei naratiuni si azi utilizate dupa Razboiul Rece, ar fi asigurata de existenta unei hegemonii sistemice neschimbate sau de ‘jocul’ aliantelor/ gruparilor  de state  locale.

Dupa 15 august 2021, cand a avut loc retragerea fortelor militare  SUA din Afganistan , dupa un razboi purtat vreme de doua decenii impotriva terorismului si tot atati ani de ‘nation building’, a intervenit o succesiune de evenimente care au dat forma volatilitatii crescand ingrijoratoare a situatiei globale . Aliatii europeni din NATO au murmurat nemultumiti  initial, apoi au condamnat deschis faptul ca retragerea americana din Afganistan a fost facuta fara a-i anunta si deci coopera ca pana acum pe acest teatru - iar britanicii au reprosat si faptul ca europenii se oferisera sa asigure o iesire strategica fara pierderi , dar au fost descurajati de Washington-, apoi au chestionat ce inseamna acest lucru pentru securitatea Europei si, mai ales, pentru viitorul NATO. Ceea ce inseamna ca se considera ca securitatea Europei este in cumpana si trebuie gandite masurile necesare de ‘normalizare’, mai ales referind la relatiile transatlantic. 

In acest context politic tensionat –  cunoscutul miliardar Jack Ma, fondatorul ‘Alibaba’ , socotit drept cel mai bigat om din China,  a disparut public cateva saptamani pentru a apare apoi ,  parasind carma afacerilor si dedicand o considerabila  suma de bani operelor de binefacere cetateneasca- a reaparut fenomenul ‘dazibao’. Desigur, in forme specifice epocii internetului, dar in esenta identic, dar cu o mai larga circulatie decat cea a traditionalelor opinii scrise cu litere majuscule  ‘pe ziduri’. La 12 zile de la reuniunea prezidata de Xi , care a statornicit  marea strategie a ‘prosperitatii comune’, pe blogul unui ‘influencer cunoscut, Li Guangman,  cu numerosi ‘followers’  in mediul online, a aparut un ‘dazibao’ cibernetic , cu titlul   “ Fiecare simte ca se intampla o schimbare profunda’  . In mod cu totul neobisnuit, acest text a fost retiparit in cotidiane si reviste cu circulatie larga  in China , inclusiv in ziarele partidului si armatei.

Vesti interesante , dar deopotriva ingrijoratoare,  ne vin in ultimele zile din China. Ele ne sunt oferite printr-un procedeu clasic chinezesc – nu se stie daca aplicat doar de comunisti , dar si de cei ce i-au precedat in administrarea Regatului de Mijloc ( Middle Kingdom ), anume prin ‘dazibao’. Anume scurte ( sau mai lungi ) opinii politice sau culturale aplicate  pe zidurile  cetatii- Universitate , indeobste in secolul XX - si supuse dezbaterii publice .  Astfel incat guvernanta comunista  sa aiba un reper solid de orientare , altul decat cel specific occidental al sondajelor de opinie pe tipic sociologic ( cu carentele,  dar si cu beneficiile lui ) .