CRIZA NUCLEARA DIN EUROPA DE EST SI IMPACTUL EI GLOBAL ( 17 decembrie 2021- 20 ianuarie 2022 ) -I | publicatii - Politica La Est
kr0l0375-1.0_.0_.jpg

CRIZA NUCLEARA DIN EUROPA DE EST SI IMPACTUL EI GLOBAL ( 17 decembrie 2021- 20 ianuarie 2022 ) -I

Dr. Mihail E. Ionescu
 
 
 
            De partea cui va fi Germania, a Ucrainei sau a Rusiei? – se intreaba , cu toata seriozitatea,  W. Munchau la 20 ianuarie 2022, dupa vizita ministrului de externe german, Annalena Baerbrock la Moscova si dupa ce seful opozitiei conservatoare Mertz a exclus aplicarea  ‘loviturii nucleare ’ financiare ‘Swift’  in cazul in care Putin ordona invazia Ucrainei . Expertul britanic  merge mai departe si arata ca semnalul trimis de Germania la Moscova, dar si de catre presedintele SUA, J. Biden, care a mentionat ca nu va raspunde militar unei invazii a Ucrainei , este ca aceasta tara, precum si Belarus,  sunt déjà in sfera de influenta rusa. Munchau se mai intreaba unde se va opri Putin, daca va merge pana in Transnistria si daca Germania isi schimba alianta, Rusia fiind preferata SUA. “ Rusia are rachete nucleare cu rază medie de acțiune staționată în Kaliningrad- scrie W. Munchau- , care pot ajunge la Berlin, totuși germanii vorbesc acum despre eliminarea umbrelei nucleare a Americii. Este o decizie ciudată. Este Putin într-adevăr un aliat de încredere “. ( Russia has medium-range nuclear missiles stationed in Kaliningrad which can reach Berlin, yet the Germans are now talking about removing themselves from America’s nuclear umbrella. It’s an odd decision. Is Putin really such a reliable ally? ).[1]
          Este  aici, in acest de neconceput scenariu al evenimentelor apartinand  unui analist reputat,  semnul indubitabil  al evolutiei rapide ,  sfidand  toate naratiunile existente pe plansetele expertilor,  a crizei declansate de Rusia o data cu ultimatumul trimis SUA si NATO  la 17 decembrie 2021 .  Moscova solicita nici mai mult nici mai putin , prin inaintarea a doua  drafturi de acord- unul cu SUA, celalalt cu NATO ( deci Europa nu exista,  desi sunt essential  problemele sale  ) – mentionand ca punctul de plecare  al cladirii acum a ordinei si  securitatii europene sa fie  nicidecum cel actual , ci proiectat  inapoi, in primavara anului 1997, cand inca nu se largise defel NATO spre Est, iar tratatele incheiate privind armamentele strategice soviet-americane erau toate in functiune (ABM, INF, Open sky) . Deopotriva, Moscova  preciza  si partenerii de negociere- caci se admiteau discutii asupra  solicitarilor inaintate  in cele doua  drafturi de acord- , adica SUA, NATO si OSCE, care  sa ofere asigurari scrise ca Ucraina nu va fi primita in NATO si ca nu vor fi dislocate trupe ale aliantei  atlantice in Europa de Est ( inclusiv in Romania, oficialii rusi mentionand expres Deveselu). Sprijinirea militara a Ucrainei de catre Vest , stabilirea unor baze militare ale UK sau NATO la  Marea Azov sau in alte parti ale acestei tari au fost definite de oficiali rusi ca ‘linii rosii’  trecerea carora va antrena raspunsul  militar rus.   
Practic, Occidentului i se cerea cominatoriu de catre Moscova  sa renunte la principiile sale  majore in  sfera relatiilor internationale, ale dreptului fiecarui stat de a-si alege aliantele in deplina independenta, precum si cele privind suveranitatea si integritatea teritoriala a statelor europene, cu care chiar Moscova se declarase de acord in scris la Paris ( noiembrie 1990 ) sau la Istanbul ( 1999).
          Negocierile Rusia- Vest au inceput si s-au desfasurat in aceasta succesiune : la Geneva , cu SUA la 10 ianuarie, delegatii conduse de Wendy Sherman , adjunct al secretarului de stat , si omologul rus , S. Riabkov ; la Bruxelles, la 12 ianuarie ,  Rusia –NATO, in cadrul formatului Consiliului Rusia –NATO stabilit in 2001 , dar suspendat de cativa ani si la Viena  cu OSCE, la 13 ianuarie  .
 

Wendy Sherman , stanga,  si  Serghei Ryabkov la deschiderea negocierilor, Geneva, 10 ianuarie 2022
 
          La 13 ianuarie, ministrul de Externe rus , S. Lavrov, a dat un lung interviu, in care a sumarizat cele discutate . El a respins , numind-o fara finalitate , strategia adoptata de SUA in negocieri de a ‘muta’ centrul de greutate al intelegerilor posibile sub umbrella   OSCE, sub pretextul ca aceasta organizatie este lipsita de profunzime si suprafata in Europa si s-a vadit repetat ‘impotenta’, cel mai recent in evenimentele din aceasta luna din Kazahstan  . Lavrov a sintetizat si cerintele Rusiei: “ garanții legale împotriva extinderii NATO către Est, garanții legale împotriva desfășurării de arme ofensive în teritoriile învecinate care reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei și un plan de principiu pentru readucerea arhitecturii europene de securitate la modul în care a fost configurată în 1997, când a fost adoptat Actul fondator. privind relațiile reciproce, cooperarea și securitatea dintre NATO și Federația Rusă a fost semnat și folosit ca bază pentru a crea ulterior Consiliul Rusia-NATO. Acestea sunt cele trei cerințe cheie”. (legal guarantees against NATO expanding to the East, legal guarantees against deploying offensive weapons in neighbouring territories that pose a threat to Russia’s security, and a principled plan for returning the European security architecture to how it was configured in 1997, when the Founding Act on Mutual Relations, Cooperation and Security between NATO and the Russian Federation was signed and used as a basis to create the Russia-NATO Council later. These are the three key requirements.)”[2]
 

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, si adjunctul ministrului de externe rus, A. Grishko, iniante de reuniunea Consiliului Rusia-NATO-, 12 ianuarie 2022
 
Deopotriva, seful diplomatiei ruse a sintetizat argumentatia de fond fata de  pozitia Moscovei: “Nicio țară sau un grup de țări nu are dreptul de a revendica poziții dominante în Regiunea euro-atlantică. Toate aceste idei au fost armonizate într-un pachet și, în cele din urmă, reafirmate odată cu adoptarea Cartei pentru Securitate Europeană la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Occidentul este deschis oricăror idei care îl avantajează. Credem că libertatea de a alege alianțe este o parte integrantă a mișcărilor inacceptabile care vor submina securitatea Rusiei și a oricărui alt stat”. (Not a single country or a group of countries has the right to claim dominant positions in the Euro-Atlantic Region. All these ideas were harmonised in a package and ultimately reaffirmed with the adoption of the Charter for European Security at the OSCE summit in Istanbul in 1999. The West is open to whatever ideas benefit it. We believe that the freedom to choose alliances is an integral part of the unacceptable moves that will undermine the security of Russia and any other state).”[3]

 Ministrul de externe al Poloniei, presedinte desemnat la OSCE, Zbignew Rau, la conferinta de presa de la Viena  , Jan. 13, 2022.
Fermitatea cu care Lavrov a mentionat ca principalul format de negociere avut in vedere de Rusia este cu  SUA si NATO- asadar excluzand UE si OSCE, spre nemultumirea lui Joseph Borrell, Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate al  Bruxelles-ului- a cunoscut o oarecare flexibilitate o data cu vizita facuta de ministrul  de externe al Germaniei la Moscova,  marti 18 ianuarie 2022.  Lavrov a dat de inteles ca , in timp ce ‚strategic compass’  al UE este in intereseul Europei de a-si asigura autonom securitatea proprie- esate vorba de strategia militara a UE acum aflata in discutie si asupra  se va conveni in martie acest an in cadrul organizatiei-,  “vom putea realiza o stare mai constructivă a relaţiilor dintre ţările noastre. /…/Suntem întotdeauna interesați de o relație bună cu Germania bazată pe respect reciproc, egalitate și considerație pentru interesele celuilalt./…/. Aș dori să notez în mod special declarația dvs. despre legăturile istorice de secole dintre națiunile Rusiei și Germania și despre responsabilitatea noastră comună pentru dezvoltarea cu succes a relațiilor noastre bilaterale. Susțin pe deplin această atitudine.” (we will be able to achieve a more constructive state of relations between our countries. /…/We are always interested in a good relationship with Germany based on mutual respect, equality and consideration for each other’s interests./…/. I would like to specifically note your statement about centuries-long historical ties between the nations of Russia and Germany, and about our shared responsibility for the successful development of our bilateral relations.I fully support this attitude) .[4] Se pare ca astfel este deschis-  la nivel public- un alt canal de negociere a crizei profunde de azi din Europa de Est, cel cu Germania, in intelegere deplina chiar cu UE. Ministrul de Externe german a facut clar dupa vizita la Moscova la 18 ianuarie (anterior, in aceeasi   zi,   fiind la Kiev )  si negocierile cu  Lavrov ca pozitia germana este ferma: “Suntem pregătiți pentru un dialog serios despre acorduri și măsuri reciproce care vor aduce mai multă securitate tuturor din Europa, inclusiv Rusiei/.../ dar   este hotărât să reacționam  dacă Rusia va merge în schimb pe calea escaladăriiNu va fi facut niciun compromis  privind  principii de bază precum inviolabilitatea teritorială, libera alegere a alianțelor și renunțarea la amenințarea cu violența”. (We are ready for a serious dialogue about mutual agreements and steps that will bring more security to everyone in Europe, including Russia /../ but  determined to react if Russia instead takes the path of escalation. No compromises could be made on basic principles such as territorial inviolability, the free choice of alliances and the renunciation of the threat of violence.” . Se sugereaza astfel , inclusiv prin fermitate si pozitia definita clar,    ca acest nou canal/format de dialog, Rusia –Germania,  este déjà  deschis.[5]

Negocieri la Moscova intre S. Lavrov si A. Baerbock, 18 ian. 2022
La 17 ianuarie, Euractiv anunta, in ajunul calatoriei oficialului de la Berlin  la Kiev si Moscova  ca “Ministrul german de externe Annalena Baerbock va vizita luni Ucraina și Rusia pentru a dezamorsa tensiunile în creștere la granița ucraineană și pentru a revitaliza formatul Normandiei în încercarea de a se asigura că UE nu este marginalizată în negocieri.” (German foreign minister Annalena Baerbock will visit Ukraine and Russia on Monday to defuse rising tensions at the Ukrainian border and revitalise the Normandy format in an attempt to ensure that the EU is not sidelined in the negotiations).[6] Prin formatul Normandia, stabilit in 2014 , dupa anexarea Crimeii de catre Rusia si insurectia din Donbass, cei patru componenti ( presedintii  Ucrainei, Rusiei, Germaniei, Frantei )  au incheiat doua acorduri la Minsk de solutionare a diferendului/ razboiului  dintre cele doua state slave , ulterior ele  intrand in uitare.  Resuscitarea lui are beneficiul ca ar putea sa calmeze criza intre Rusia si Ucraina, pe care nu putini experti o vad sfarsindu-se intr-o invazie ruseasca, dar si marele dezavantaj ca SUA nu sunt parte a acestui format , ceea ce lasa camp larg de actiune actiunii si deciziilor in cadrul lui  care privesc nemijlocit si partenerul transatlantic. Este ceea ce probabil a determinat pe Secretarul de Stat al SUA, A. Blinken , sa vina joi, 20 ianuarie la Berlin, in drum spre Moscova, dar si pe W. Munchau  sa imagineze scenariul  cu care am inceput aceasta analiza.
In timp ce au loc ‘miscari’ diplomatice, iar analistii incearca sa identifice , o clipa mai devreme,  care sunt intentiile ‘combatantilor’, in Europa se instaleaza o reala   atmosfera de razboi. Practic, asistam la concentrari de forte militare , la transferuri de material de razboi ale aliatilor NATO  catre Ucraina, dar deopotriva si asigurari date aliatilor NATO pe flancul estic ca vor fi sprijiniti militar in caz de urgent , nefiind clare intentiile eventuale de agresiune ale Rusiei . Se detaseaza, bineintels, faptul ca Rusia continua sa maseze forte militare  la frontiera cu Ucraina, de cateva zile observatorii ( prin satelit sunt urmarite transporturile feroviare, precum si alte deplasari de trupe pe vastul teritoriu rusesc ) au constatat ca unitati militare de la frontiera cu China si Coreea de Nord sunt in deplasare  rapida ( feroviar si aerian  ) catre granita  de Vest . Concentrarile de forte militare  dau posibilitatea Rusiei de a recurge la o paleta larga de actiuni ofensive , fie la Nord , impreuna cu Belarus, in spatial imediat la Sud de Baltica  fie direct impotriva Ucrainei, fie  la Sud tintind controlul intregului tarm nordic al Marii Negre . Este ceea ce l-a facut pe presedintele Joe  Biden ca in ziua de 19 ianuarie sa avertizeze Moscova ca o invazie masiva in Ucraina va  implica un cost foare mare prin masurile luate, desi a specificat  ca SUA nu se va implica militar .
  
Concentrarile militare rusesti la frontiera cu Ucraina ( ‘The Economist’) la 16-17 ianuarie
 
               In replica , Vestul este angajat in sprijinirea masiva cu armament si alt material de razboi a Ucrainei, fiind de semnalat faptul ca Marea Britanie a amorsat un dute-vino cu avioane de transport C-17 incarcate cu armament anti-tanc  usor cu destinatia Ucraina. Nuante in legatura cu acest fapt  au fost observate de analistii atenti la ce se intampla si , evident,  acestia au incercat  sa descifreze conotatiile politice ale diverselor discrepante constatate . De pilda, faptul ca , daca acest ‘pod aerian”  Anglia-Ucraina a fost lansat la 17 ianuarie si continua si azi, s-a observat (George Allison spune acest lucru pe contul sau de twitter la 18 ianuarie , orele 6, 25 pm )  ca avioanele britanice au urmat  doua trasee diferite , unul prin spatiul aerian german ( avion de recunoastere ) , altul ocolindu-l ( avion C-17 , de transport ) . Autoritatile germane au raspuns la intrebarile presei  fata de aceasta deosebire  aratand ca nu a fost  solicitat survolul cu avioanele de transport si ca nu au nimc impotriva . Este oare un reflex britanic al scenariului imaginat de W. Munchau ,  detaliat in prima parte a acestui text  ? [7]
 

 
          Niciodata pana acum in era nucleara nu a fost un asemenea tablou militar amenintator  prin dislocari de trupe si alte miscari premergatoare infruntarii sangeroase – poduri aeriene, livrari de material de razboi catre Ucraina, mobilizari de forte ( cum a fost in Suedia ), deplasari suspecte in Baltica de nave rusesti  de desant maritim, etc. – implicand   Rusia si aliatii din NATO .
          La 19 ianuarie a intervenit o miscare diplomatica de anvergura efectuata de presedintele Frantei, E. Macron. In contextul ultimelor evolutii in aceasta profunda  criza care opune Rusiei intregul Occident  , inclusiv al vizitei facute de ministrul de externe german la Kiev si Moscova, Macron a venit cu o propunere- surpriza. El lanseaza ideea  unui  format de negociere  si solutionare  in urmatoarea formula: statele UE sa formuleze un concept pentru o noua ordine de securitate europeana , care sa includa Rusia ( raspunzand deci si solicitarilor acesteia ), apoi acesta sa fie discutat si agreat cu ceilalti membri NATO  ( in principal SUA si UK ) si sa fie apoi negociat  cu Rusia. Propunerea a fost facuta in cursul unui discurs, sxustinuty la 19 ianuarie,  prin care presedintele Frantei si-a facut cunoscut programul prezidentiei UE , detinuta de la 1 ianuarie 2022 de Franta,  plenului Parlamentului UE de la Strasbourg.
          Un proeminent parlamentar german, Reinhard Butikofer , a reactionat ( intr-un ‘sir’ de trei consemnari pe contul sau de twitter ) , punand mai multe intrebari :”Președintele Macron, în discursul său de ieri în Parlamentul European, a spus acest lucru despre securitatea europeană: ‚Urmatoarele câteva săptămâni trebuie să ne conducă la redactarea  unei propuneri europene de construire a unei noi ordini de securitate și stabilitate, trebuie să o construim între europeni, apoi discutata  cu ...... aliații noștri din NATO și, in continuare,  negocierile cu Rusia’. Este ,sa spunem : o   propunere dificila. Următoarele săptămâni? Cine ar fi europenii care ar trebui să facă propunerea ?  Franţa? Uniunea Europeana? Și, cel mai important: dacă NATO chiar este în continuare principalul ...... pilon al securității europene, NATO nu ar trebui să fie implicat de la început si nu să i se prezinte propunerea  după ce a fost finalizată? Implicit, SUA ar fi in afara elaborarii conceptului  propus ? Și care ar trebui să fie aceasta ‚o nouă ordine de securitate și stabilitate’ ? Nu-mi vine sa cred !”  (President Macron, in his speech to the European Parliament yesterday, had this to say about European #security: "The next few weeks must lead us to finalize a European proposal building a new security and stability order, we must build it among Europeans, then share it with ...... our allies in NATO and then submit it to negotiation with Russia." That is a somewhat - let's say: difficult! - proposal. Next few weeks? Who would be the Europeans that should make the proposal? France? The EU? And, most importantly: Even though NATO still is the main ...... pillar of European security, NATO should not be involved from the get go, but be presented with it after it had been finalised? And, by implication, the U.S. would be an outsider to the conceptualization? And what should that be "a new security and stability order"? OMG!).[8] Pozitia parlamentarului german nu este cu totul neasteptata, pentru ca presedintele  Macron a obisnuit deja comunitatea internationala prin propunerile sale inedite si controversate. In editia de azi a ziarului londonez ‘Financial Times” putem citi : „Oficialii UE au încercat să liniștească SUA că Bruxelles-ul rămâne angajat în negocierile conduse de Washington cu Rusia pentru evitarea unui nou conflict în Ucraina, după ce președintele francez Macron a rupt  rândurile pentru a cere un dialog concurent al UE cu Moscova”. (."EU officials sought to reassure the US that Brussels remains committed to Washington-led negotiations with Russia over averting further conflict in Ukraine, after French president Macron broke ranks to call for a competing EU dialogue with Moscow.) "[9]
               In pofida faptului ca numerosi oficiali ai UE, inclusiv consilieri ai presedintelui Macron, au contestat ca propunerea tinteste o ‘independenta’ strategica a UE, fapt este ca se deseneaza un canal separat, poate comun cu cel german, dar cu aplomb  francez in ce priveste negocierea cu  SUA  si, apoi, Rusia pentru o noua ordine de securitate  europeana. Randurile aliantei transatlantic par a se contamina de o … autonomie strategica  promovata de Franta ( Macron ) .
 Viitorul apropiat va arata adevarul si in aceasta privinta, mai précis daca propunerea Macron a fost doar o exagerare  stilistica sau un plan bine gandit si aplicat decis . In privinta ultimei supozitii pledeaza si faptul ca Macron a mentionat ca Franta este gata sa disloce trupe in cadrul unei misiuni NATO in Romania.
Ce urmeaza ?
Cel putin pana acum este evident un fapt: declansatorul acestei crize este Rusia. Acest lucru se vede si din termenele stranse pe care le repeat privind raspunsurile pe care le asteapta la solicitarile sale. Initial , aceste termene erau nedefinite- o data ce fusese stabilit dupa 17 decembrie – ca vor fi reuniunile cu SUA , NATO si OSCE. La 13 ianuarie, in interviul citat de noi, Lavrov a mentionat ca asteapta “ ‘””  raspunsul scris al  interlocutorilor. Ca este asa o arata si amplificarea concentrarilor de forte militare la frontiera de Vest  a Rusiei.

Concentrari de echipamente militare rusesti la frontiera de Vest a Rusiei
 
Un analist de mare finete ,  Serghei Karaganov a publicat  la 19 ianuarie  o analiza in “Global Affairs” , principala  revista rusa  de politica internationala.[10] Ideile lui principale le redam intr-un rezumat facut ‘sir’pe contul sau de twitter de analistul Anton Barbasin, directorul unui centru de studii rusesti din Glasgow: “Karaganov vorbește adesea reflectand  cele mai conservatoare minți de politică externă a Rusiei (militare, dar nu numai).  Câteva nestemate din interviul său recent: Ce poate face Rusia pentru a forța SUA să ia acest lucru în serios? Karaganov spune că Rusia are trei căi - întărirea prezenței militare în general, întărirea alianței militare cu China, războiul cibernetic . Karaganov spune că dacă nu ar fi fost arme nucleare, Occidentul ar fi atacat deja Rusia. El spune că este mai bine ca Rusia să retrăiască criza rachetelor cubaneze decât a doua oara  22 iunie 1941. Cu alte cuvinte, mai bine escaladează acum, pe conditiile  Rusiei, decât să fie atacată mai târziu. Sa eviti sa fi  atacat  nu este o opțiune,  așa cum se pare; Karaganov spune că NATO este cancerul Europei; dar Rusia nu -l poate vindeca - poate doar limita răspândirea lui . Karaganov susține că Rusia este mai puternică decât URSS și este mai bine pregătită să lupte. El spune că dacă Occidentul este de acord cu Rusia acum, în 10 ani am fi prieteni și asta e bine pentru echilibrarea Chinei de către Rusia. Atâta timp cât Occidentul nu este condus de persoane LGBTQ, spune el.  Și acum, la partea în care devine interesant: Kazahstanul potrivit lui  Karaganov a dovedit că colapsul „statelor post-sovietice false” va veni mai devreme decât se anticipa - astfel că Rusia va trebui să-și revendice (!!!) unele dintre pământurile sale înapoi . Spune că este o problemă pentru că și-ar fi dorit ca acești bani să fi fost cheltuiți pentru dezvoltarea Siberiei și a Orientului Îndepărtat si nu  pentru reintegrarea „fostelor pământuri” ale Rusiei. Ucraina este o zonă tampon - dacă ar deveni parte a Occidentului, ar fi luată de ‚forțele întunecate’ și, deopotrivă, statele baltice și Polonia ar fi originea  răului în Europa. DAR! Spune că nicio intervenție militară nu este fezabilă. În esență, Karaganov spune că NATO și Occidentul ar trebui să lase Ucraina în pace, fie să o lase să putrezească și să vină implorând Moscova să o ia înapoi, fie să devină un ‚stat tampon propriu-zis ’ și lasata  pașnic ca partener junior al Rusiei  să prospere. Nu sunt  alte optiuni.
Câteva concluzii: 1. Acesta este un apel împotriva războiului. Nu pentru că Karaganov este un pacifist, ci pentru că este încrezător că Moscova poate forța un compromis cu  Washington cu privire la Ucraina și NATO în general, fără vărsare de sânge majoră. Invazia ar fi prea mult pentru Rusia, afirmă el.
2. Karaganov confirmă încă o dată că cererile lui Putin nu se referă doar la Ucraina și NATO; Putin vrea să-și securizeze granița de vest și să aibă dreptul deplin de a face ce vrea cu națiunile intermediare și să aibă același drept de a face ceea ce ‚trebuie’ în sud.
 3. În esență - acordați Rusiei  acest drept  pentru toate țările fostei Uniuni Sovietice și Rusia vă va fi prietena. Și da,  acum  e momentul  - pentru că Moscova percepe Occidentul ca fiind slab și Rusia ca fiind relativ capabilă. Moscova știe că s-ar putea să devină mai slabă pe termen lung. (Karaganov often speaks what Russia's most conservative foreign policy minds think (military but not only) Few gems from his recent interview: What can Russia do to force US to take it seriously? Karaganov says Russia has three ways - beefing up military presence across the board, strengthening military alliance with China, cyberwar Karaganov says if it was not for nukes, West would have already attacked Russia. He says it is better for Russia to relive Cuban missile crisis than second June 22nd of 1941. In other words, better escalate now, on Russia's term than be attacked later. Not being attacked as it seems is not an option; Karaganov says NATO is Europe's cancer; but Russia can't fix it - it can only limit the spread. Karaganov claims Russia is more powerful than USSR and is better prepared to fight. He says that if the West agrees with Russia now, in 10 years we would be friends and that's good for Russia's balancing of China. As long as the West isn't ruled by LGBTQ people, he says. And now to the part where it gets interesting: Kazakhstan to Karaganov have proven than collapse of "fake post-soviet states" will come earlier than anticipated - thus Russia will need to reclaim (!!!) some of its lands back 6/12Says it is a problem because he wished this money would have been spent on development of Siberia and Far East instead of reintegration of Russia's "former lands". Ukraine is a buffer zone - if it would become part of the West it would be taken by "dark forces" and alike Baltic states and Poland be the residence of evil in Europe. BUT! Says no military intervention is feasible. Essentially, Karaganov says that NATO and the West should leave Ukraine alone, either let it rot and come begging Moscow to take it back or become a "proper buffer state" and leave peacefully as Russia's junior partner and prosper. No other options.
Few conclusions: 1. This is an anti-war call. Not because Karaganov is a pacifist but because he is confident Moscow can force Washington compromise over Ukraine and NATO in general without major bloodshed. Invasion would be too much for Russia, he asserts.
 2. Karaganov yet again confirms that Putin's demands are not only about Ukraine and NATO; Putin wants to secure his western border and have a full right to do what he wants with nations in between and have the same right to do what he "must" in the south.)
 3. Essentially - give Russia the right for all former Soviet Union lands and Russia will be your friend. And yes, the time is now - because Moscow perceives the West to be weak and Russia to be relatively capable. Moscow knows it might get weaker in the long-run.” [11]
 
          Zilele urmatoare vom vedea incotro se indreapta Europa. Va fi o intalnire probabil decisiva, Lavrov-Blinken , ceea ce arata ca functioneaza inca canalul diplomatic. Apoi, vom vedea ce se intampla cu propunerea Macron sau cu pozitia  germana substantiat simplu de ministrul sau de externe drept “nicio tara nu are dreptul de revendica pozitia dominanta in regiunea euro-atlantica “ .
Daca nu cumva presedintele Putin va decide altfel.
 
 
20 ianuarie 2022                                         
 
 
 
 
 
[2] Foreign Minister Sergey Lavrov’s interview on Channel One’s “The Great Game” political talk show, Moscow, January 13, 2022- https://www.mid.ru/en/foreign_policy/news/1794264/
 
[3] Ibidem
[4] Foreign Minister Sergey Lavrov’s opening remarks during talks with Federal Minister for Foreign Affairs of Germany Annalena Baerbock, Moscow, January 18, 2022-https://www.mid.ru/en/press_service/video/view/1794814/
 
 
[5] Minister defines red lines Baerbock: Ready for dialogue and hard reaction, 1/17/2022-https://www.n-tv.de/politik/Baerbock-Bereit-zu-Dialog-und-harter-Reaktion-article23063477.html
 
[9] Henry Foy, Victor Mallet, Mehreen Khan, Paris and Brussels reassure US after Macron’s call for EU-Russia talks, January 20, 2022-https://www.ft.com/content/00308154-fd68-4ffe-8abf-4ea8493082cd
 “France and the EU on Thursday sought to reassure the US that the Europeans remained committed to Washington-led negotiations with Russia over averting further conflict in Ukraine, after French president Emmanuel Macron called for a distinct EU dialogue with Moscow.” ;” Following Macron’s statement, which was applauded in the Strasbourg assembly, the EU’s top diplomat Josep Borrell had a phone call with US secretary of state Antony Blinken and Nato secretary-general Jens Stoltenberg where they agreed on the need for “a strong, clear and united transatlantic front”,
[10] Serghei Karaganov , “NATO is a cancer. While metastases are only spreading ", 01/19/2022-https://globalaffairs.ru/articles/nato-eto-rak/?fbclid=IwAR1i0UT2O9VaOTP08RqufhjZlufT5TFmXZ-Qth2YijyX-hSTIyup6CbLupI
 
 

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.