Dr.Mihail E. Ionescu
 
          In acest context politic tensionat –  cunoscutul miliardar Jack Ma, fondatorul ‘Alibaba’ , socotit drept cel mai bigat om din China,  a disparut public cateva saptamani pentru a apare apoi ,  parasind carma afacerilor si dedicand o considerabila  suma de bani operelor de binefacere cetateneasca- a reaparut fenomenul ‘dazibao’. Desigur, in forme specifice epocii internetului, dar in esenta identic, dar cu o mai larga circulatie decat cea a traditionalelor opinii scrise cu litere majuscule  ‘pe ziduri’. La 12 zile de la reuniunea prezidata de Xi , care a statornicit  marea strategie a ‘prosperitatii comune’, pe blogul unui ‘influencer cunoscut, Li Guangman,  cu numerosi ‘followers’  in mediul online, a aparut un ‘dazibao’ cibernetic , cu titlul   “ Fiecare simte ca se intampla o schimbare profunda’  . In mod cu totul neobisnuit, acest text a fost retiparit in cotidiane si reviste cu circulatie larga  in China , inclusiv in ziarele partidului si armatei.
          Practic , in  textul sau, Li, care este un ziarist pensionar , argumenteaza ca in China are loc o revolutie si arata ca evidenta ei este demonstrata de  urmatoarele: industria de divertisment  este corupta pana la radacina , iar acest lucru a fost inteles de guvern , care a luat si ia masuri  in continuare ; celebritati ale acestei  industrii , cu sentimente pro-americane si pro- japoneze , au fost in mod public repudiate  si chiar li s-a interzis accesul in public;    guvernul central intreprinde masuri agresive pentru reglementarea industriilor private- ca industria jocurilor-, se impotriveste consolidarii monopolurilor economice si anunta masuri radicale in acest sens( intre altele ,  a interzis companiilor private sa- si lanseze actiunile -  IPO-  in strainatate ) ;  conducerea Chinei cantareste acum asupra posibilitatii unei noi distributii de bogatie vizand  “prosperitatea  comuna” . In final Li afirma ca : “Toate acestea ne arata  că au loc schimbări vitale  în China, de natura  economica, financiara, culturala și politica.” [1]. Pe scurt , o „întoarcere  la popor” și  la esența socialismului clamata teoretic de catre partidul comunist ca baza ideologica proprie.
          Cum se poate observa, tonul si concluzia principasla desprinsa de textul lui Li, precum si faptul  ca a fost reluat instantaneu si de publicatiile oficiale, indeosebi de cotidienele partidului si armatei, arata nu doar un gir inalt in spatele acestui neobisnuit ‚dazibao’ , dar si o oarecare asemanare  ca orientare si forma a chemarii  adresate public la inlaturarea elementelor contrarevolutionare in 1966 care a declansat , sub bagheta lui Mao ,  dramatica perioada a  ‚revolutiei culturale’.
 

Elementele de stanga din sanul conducerii chineze au atacat pe Jack Ma, fondatorul companiei Alibaba
               Textul lui Li ia exemple din domeniile  anuntate ca vor fi supuse reglementarilor guvernamentale in aceasta noua strategie oficiala a guvernului. Astfel, in ce priveste industria de divertisment, el aminteste ca au fost emise la 25 august, adica dupa reuniunea amintita prezidata de Xi, reguli de  aplicat pentru a stabili un control politic si ideologic asupra  cluburile de fani ai celebritatilor,precum si numeroaselor agentii existente de promovare si actiune in acest domeniu ,  inclusive privind participarea minorilor la diverse genuri de spectacole , continutul lor  ideatic   si , in general , al actiunile desfasurate. Concomitent au fost anuntate masuri de investigatie a evaziunii fiscal in aceasta industrie, fiind ilustrativ  cazul unei actrite célèbre , Zheng Shuang, amendata cu o suma uriasa si care si-a cerut public iertare o data cu achitarea acesteia  . Cazul altei artiste cunoscute, penytru care blazonul public a devenit steagul cu “soarele rasare” al armatei japoneze de ocupatie in prima jumatate a secolului XX, este, de asemenea , citat ca nociv politic , cu atat mai mult  o data ce a interpretat intr-o piesa de teatru  un impatimit al proclamarii independentei Taiwanului . Un actor al companiei detinute de aceasta actrita s-a facut remarcat prin utilizarea salutului nazist, precum si prin vizitele dese la altarul sacru  ( Yasukuni ) al eroilor japonezi din al Doilea Razboi Mondial, intre care multi criminali de razboi judecati si condamnato post-ultima confagratie mondiala. Alti actori sunt nominalizati ca fiind vadit pro-americani ,  socotiti ca proliferand non-sensuri  despre istoria recenta si raspandind  un cult pro-american pentru a atrage fani tineri.  Li afirma pe aceasta baza factologica urmatoarele:  “Evaluati  suspendarea lansarilor in strainatate ale actiunilor   companiei  Ant , politicile antitrust ale guvernului central și reorganizarea ordinii economice, amenda de 18,2 miliarde de yuani percepută  companiei Alibaba și anchetarea firmei  Didi Global,  precum si marea comemorare a 100 de ani de la fondarea Partidului Comunist Chinez,    calea propusă spre prosperitate comună și seria recentă de acțiuni pentru a elimina  mizeria din industria divertismentului. Aceste evenimente ne arata ca are loc  că o schimbare monumentală a în China și că sferele economice, financiare, culturale și politice inressitreaza  o transformare profundă  sau, s-ar putea spune, o revoluție profundă. Schimbarea marchează o întoarcere de la ‚clici capitaliste’ la Popor, o trecere de la ‚focalizarea  pe capital’ la ‚focalizarea  pe oameni’. Prin urmare, este o transformare politică în care Poporul va fi din nou în față și în centru, iar toți cei care obstrucționează această transformare centrată pe oameni vor fi abandonati. Această transformare profundă marchează, de asemenea, o revenire la scopul  inițial al Partidului Comunist Chinez, o revenire la o abordare centrată pe oameni și o revenire la esența socialismului”[2]. Aceasta revolutie va asigura- spune Li – ca piata de capital sa nu mai fie un paradis al imbogatitilor peste noapte , cea culturala sa nu mai fie apanajul a ceea ce numeste „ sissy –boys{ ( baietilor efeminati in traducere aproximativa ) , al cluburilor de fani  si al venerarii slugarnice a  culturii occidentale . Inseamna , spune Li, o „revenire la spiritul revolutionar” , in fapt o reintoarcere la vremurile apuse ale controlului ideologic  total asupra economiei reale si culturii, literaturii si artei , asupra educatiei si sectorului sanatatii, practic asupra intregii societati. Adica ,    trendul principal al  deceniului istoricei „revolutii culturale” lansate de Mao in 1966 . Pentru Li, revolutia inseamna cucerirea celor trei „mari munti”, ai educatiei, sanatatii si locuintelor , iar acest lucru  facut nu  „ omorand bogatii pentru a spijini saracii”, o alta aluzie la defuncta revolutie culturala , ci printr-o solutie care sa reduca marea prapastie existenta intre saraci si bogati , care adancindu-se  va permite celor dintai sa fie si mai bogati, iar celor secunzi sa fie si mai saraci.
                          Aceasta noua orientare politico-ideologica ar fi reclamata imperativ si de situatia internationala. China are de facut fata ostilitatii SUA , care ameninta militar si economic, inclusiv cu blocada tehnologica , agreseaza sistemul chinez de finante , desfasoara un  razboi multifatetal, de la cel biologic la cel cyber si spatial   , tinzand sa produca o ‚revolutie colorata’ pentru a schimba  regimul politic existent  prin mobilizarea  ‚coloanei a V-a’ interna . Daca nu este educata corect tanara generatie , afirma Li, astfel ca sa nu-si piarda curajul si masculinitatea , inseamna autodistrugere  , asa cum s-a intamplat cu Uniunea Sovietica altadata  . Revolutia care are loc in China este un direct raspuns la strategia anti-China aplicata deja ‚salbatec si violent’  de SUA . Incheie Li:   „Trebuie să curățăm  propria casa și să filtram  aerul pentru a face societatea noastră  mai sănătoasă și  pe toți membrii societății noastre fericiți la  trup și la  minte”[3].
 
Presedintele Xi Jinpin a lansat in acest an strategia ‘prosperitatii comune’ a societatii chineze
               ‘Dazibao’-ului semnat de Li i sa raspuns dupa doar trei zile de redactorul sef  al ziarului de partid  ‘Global Times’ , Hu Xijin. Acesta contesta chiar teza principala a lui Li, anume ca in China are loc o revolutie. Invocand legaturile sale largi cu cercurile politice si sociale din  China, Hu arata ca nu a auzit niciunde , nici macar aluziv , ca in China are loc o revolutie. El constata ca evenimentele pe care le listeaza Li privind  existenta unei revolutii , sunt masuri necesare pentru restaurarea ordinei si legalitatii, de reglementare a pietei de capital , asadar de a eficientiza guvernanta  nationala si asigura progresul continuu, nicidecum o “revolutie seismica” . Ceea ce este extrem de interesant in acest raspuns este asemuirea demersului Li privind situatia actuala a Chinei  cu ‘dazibao’-ul  care a demarat editia intai a ‘revolutiei culturale’ din 1966, vroindu-se a fi declansatorul  secundei editii.


Ilustratie la textul lui Hu publicat ca raspuns la dazibao-ul semnat de Li
 
Selectand din textul lui Li  sintagme care sunt similare ‘dazibao-urilor de acum aproape 60 de ani , Hu se ridica asadar impotriva unei asemenea noi experiente tragice: „’Sa fie sters  tot praful’, ce slogan familiar, un astfel de slogan a putut fi auzit doar în ​​timpul Revoluției Culturale de acum 60 de ani. ’capitaliștii se îmbogățesc peste noapte’, ‚paradisul vedetelor de altadata ’ și ‚o poziție slugarnica in fata  culturii  occidentale’. Piețele de capital ‚se îmbogățesc peste noapte’? Sunt toate „vedete tinere’ la  spectacoel? Presa se afla  pe „o poziție slugarnica fata de  cultura occidentala’? Această China este încă o țară socialistă? Li Guangman a folosit această judecată pentru a le spune oamenilor: Peste 40 de ani de reformă și deschidere au cauzat probleme majore, transformând China într-o țară capitalistă. S-a oprit, dar ar fi vrut sa continue   aproape  strigand : ‚A doua revoluție culturală’ este imperativa’!”[4]. Mai mult, Hu incrimineaza pe Li ca reprezentand un patos revolutionar  desuet si periculos, destinat sa faca rau Chinei actuale : „De parcă China urmează să-și ia rămas bun de la era reformei și deschiderii / lansate de reformele Deng de la sfarsitul anilor 70- n.n./ și să purceada la  răsturnarea ordinii actuale”.  Iar Hu considera aceasta atitudine ca fiind   profund eronata si inselatoare  , populista si cinica , care  trebuie stigmatizata si oprita de la raspandire larga.
          Editorul sef al ‚Global Times’ -ziarul partidului comunist in limba engleza- este desigur constient de miza aflata in joc, ceea ce trimite la speculatia ca exista o profunda falie de interpretare a situatiei actuale a tarii si solutiile necesare de viitor . Nu se sfieste sa faca trimitere la faptul ca demersul Li reprezinta o similitudine frapanta cu ‚dazibao’ul declansator al ‚revolutiei culturale’ in 1966, ca este chiar un indemn la declansarea unei noi editii a acesteia, ca strategia acceptata de partid in anul centenarului existentei sale , concretizata in lozincile  ‚prosperitate comuna’ si ‚intoarcerea la popor ( oameni)’ nu este generata de vointa de a lansa o noua revolutie  si nici sa redistribuie bogatia nationala in mod violent . Ci reprezinta solutii la eficientizarea guvernantei sociale, adica un proces firesc al ‚perioadei de deschidere” si reformei care caracterizeaza situatia din China actuala. La un moment dat, Hu scrie: „ Aș vrea să întreb: cine alcatuieste  ‚a cincea coloană din China’? Cine   și unde a promovat  ‚revoluția colorata’? Dacă Li Guangman nu poate raspunde cu un exemplu, atunci  este o calomnie privind  situația actuala. El raspandeste  teroarea politică cu titluri politice mari, cum ar fi ‚a cincea coloană’ și ‚revoluția colorata ’, și a folosit inexistenta unei  ‚a cincea coloane’ și ‚revoluția colorata’ pentru a intimida oamenii în încercarea de a da greutate  articolelor sale. Greutatea politică este inutilă”[5] .
          Larga raspandire publica data atat demersului Li , cat si raspunsului semnat de editorul ziarului comunist principal de limba engleza are semnificatii care nu pot fi defel ignorate. Desigur, in sanul conducerii la ‚varf’ chineze are loc o dezbatere , care in acest fel a patruns in opinia publica, definind doua tabere, opuse in intepretarea situatiei actuale din China. Ca este vorba de doua tabere nu mai incape nicio indoiala, Li evocand ‚patosul revolutionar’  care a premers  si insotit ‚revolutia culturala’ maoista , care ar fi insemnat in analiza opiniei  opuse,  izolarea tarii de exterior, nivelare sociala violenta , moartea bogatilor. De altfel,  Li este chiar invinovatit ca raspandeste stiri false privind existenta unei revolutii- nimeni din  aparatul de partid si de conducere, spune tabara opusa, nu vorbeste despre asa ceva -, aaceasta atitudine fiind una periculoasa social si politic.
          Este prea devreme poate a fi numiti protagonistii principali ai celor doua tabere- cea a lui Li,  s-a numim a comunismului conservator, cealalta , reprezentata de Hu, fiind a comunismului reformist , partizan al ‚deschiderii’ practicate dupa deceniul ‚revolutiei culturale’-,  prudenta fiind necesara si in ce priveste evolutiile viitoare. Ceea ce demonstreaza, in opinia noastra, aceasta dezbatere neobisnuita din China actuala este faptul ca in sanul ‚orasului interzis’ al conducerii supreme de partid se manifesta doua viziuni opuse fata de viitor, iar faptul ca a devenit publica arata ca dezbaterea este  acuta, implicand chiar riscul unei crize politice .
 
17 septembrie 2021