Inainte de a mention ape scurt  cateva chestiuni, numite anterior colaterale, dar de o semnificatie deosebita pentru fundamentarea doctrinei Macron, trebuie spus ca presedintele Frantei si-a facut foarte limpede propria intelegere a “ autonomiei/suveranitatii strategice’ utilizand referinta la un punct de vedere contrar . Anume , mentionarea  opiniei total opusa doctrinei Macron, intr-o chestiune fundamentala pentru viitorul Europei,  exprimata public chiar in ajunul alegerilor prezidentiale din SUA  de o importanta personalitate politica din Germania. Este vorba de ministrul Apararii,   Annegret Kramp-Karrenbauer, socotita pana  acum catva timp  urmasa preferata de cancelarul Angela  Merk

Pe langa lovitura naprasnica aplicata Europei in intregime- dar si lumii largi - de catre virusul Covid- 19, pe batranul continent s-au multiplicat crizele de natura diversa conturand un tablou de furtuna sistemica. In Vestul Europei  aceasta furtuna a luat forma unor proteste masive si repetate ale populatiei  in capitale sau alte orase ale principalelor  state, practic nicio tara membra  a UE nefiind  scutita de astfel de manifestari, mai mari sau mai mici,  fata de restrictiile impuse de autoritati pentru combaterea pandemiei. Pe de alta parte,  in Estul Europei crizele au imbracat un invelis geopolitic evident. Fie ca a fost vorba de protestele post-alegeri prezidentiale in Belarus nici azi sfarsite, fie in ‘ cazul Navalnai’ , dar mai ales in  ce priveste razboiul armeano-azer , izbucnit neasteptat la sfarsit de octombrie, aceasta trasatura geopolitica este veritabila . Crizele s-au desenat viguros in vecinatatea imediata a spatiului rusesc  si au implicat activ Rusia , pe de o parte, si Occidentul   ( in Belarus si privind posibila otravire a activistului Navalnai )  , pe de alta parte ( in cazul razboiului armeano-azer ) , Turcia, stat membru NATO .

O uriasa  infruntare geopolitica ‘imbracata’  in proiecte  economice  , ‘miscari’ politice  si razboaie

Prilejul de a face din conceptul “ autonomiei strategice” a UE un  subiect de dezbatere a venit pe neasteptate dupa publicarea de catre ziarul ‘Financial Times’  a unui articol  intitulat “  Adeptii comertului liber din UE se impotrivesc  sloganului autonomiei strategice “  semnat de  corespondentul ziarului la Bruxelles, Mehreen Khan,   la 2 octombrie 2020[1] . Subtitlul articolului vorbeste integral despre conceptia autorului: “ Emmanuel Macron este marele preot al autarhiei UE in orice domeniu, de la aparare la materiile prime” . Trebuie precizat ca articolul a aparut  a  doua zi dupa  reuniunea  Consiliului European , autorul facand precizarea ca aceasta a fost ocupata practic despre evolutia UE catre “ autonomie strategica” . Referind la pozitia déjà exprimata anterior de presedintele Consiliului Europen, Charles Michel , privind acest concept, Khan remarca faptul ca unul dintre sprijinitorii notabili ai acestuia este  “ presedintele Frantei, E. Macron , marele preot al actiuniiUE de dobandire a autarhiei in domenii care include armamenteul si materiile prime. Presedintele francez a petrecut o parte  a acestei saptamani  intr-un turneu in Letonia si Lituania, unde a avertizat ca este timpul ca  europenii sa puna capat ‘ dependentei fata de armamentul american’ si sa-si ‘asume un rol mai independent si asertiv in lume, nesubordonat nici SUA si nici Chinei’ ”

Acum la inceput de octombrie 2020  sunt ‘miscari  bizare’ pe arena internationala, de care trebuie tinut seama , chiar daca boala de Covid – 19 contractata de  cateva zile  de presedintele SUA, D. Trump, aflat acum in spital ( este anuntata iesirea azi, 5 octombrie ) , tine incordata atentia opiniei publice globale si deopotriva a expertilor in relatii  sistemice .