ROMANIA: DESPRE GAZ NATURAL SI GEOPOLITICA | publicatii - Politica La Est
thumbs_b_c_9ff9562e9093bf49e54a77aa8759562b.jpg

ROMANIA: DESPRE GAZ NATURAL SI GEOPOLITICA

Mihail E. Ionescu

         Desi in ultimele luni situatia din Estul Mediteranei a devenit preocupanta pentru Romania, fiind asadar un teatru de infruntare foarte apropiat geografic, in care sunt implicati vecini aliati sau nu , mari puteri aliate sau nu, inclusiv  cu reflexe  de alianta obligatorii – NATO, intai de toate – dar  si altminteri ( parteneriate strategice, traditii istorice ) – Bucurestii au stat linistiti asteptand desfasurarea evenimentelor. Ca si in cazul Siriei, ceea ce se intampla in estul si centrul Mediteranei – zacamintele de gaz din jurul Ciprului , in apele Israelului sau  razboiul civil din Libia, bogata in petrol – chiar daca un vecin nemijlocit al Romaniei  la Marea Neagra ( Turcia )  era profund implicat, Bucurestii – acum covarsiti de pandemia Covid-19 – au parut practic nepasatori la furtuna geopolitica din apropiere. In masura in care a fost vizibil un activism in domeniul extern , el s-a manifestat la vecinatatea estica, cu accent pe Marea Neagra , umar al flancului  estic al NATO,  si amenintarea ruseasca manifestata pe intregul aliniament de la Marea Blatica pana la Stramtori( legatura obligata a Rusiei  cu actiunile sale din  Siria sau Libia, in general din  Marea Mediterana ).
         Istoric, Romania, inclusiv in pluralismul statal medieval , a fost si este legata, in mod nemijlocit ,  geopolitic de spatiul care include si Mediterana de Est ca acvatoriu , impreuna cu  Marea Neagra, asadar  de interes imediat si covarsitor pentru Bucuresti . Sute de ani, pana la inceputul seoclului XX, statalitatea romaneasca a gravitat catre ceea ce a fost Imperiul Roman de Rasarit ( Bizantul ), indiferent cine stapanea  la Constantinopol/Istanbul, imparatii bizantini sau sultanii otomani. Desavarsirea unitatii nationale in 1918 a parut, la inceput,  sa mute centrul de greutate geopolitic al Romaniei catre centrul Europei, fiind necesar controlul spatiului de la Marea Baltica la  Marea Neagra,ca centura de securitate a continentului in fata amenintarii ruso-bolsevice. Dar chiar si asa, o organizare si o cuplare benefica  cu spatiul balcano – mediteranean s-a impus Bucurestilor din cauza Stramtorilor si astfel a luat initiativa  formarii in 1934 a Intelegerii Balcanice ( Romania, Iugoslavia, Turcia si Grecia ) . In  era post – Razboi Rece , formatarea unui concept geopolitic nou – Marele Orient Mijlociu – a conferit Romaniei un rol activ la Marea Neagra si prezenta sa militara ( forte de PK ) in Irak si Afganistan vadeste acest lucru .
         Fluiditatea geopolitica actuala, expresie a revenirii la politica de putere pe arena internationala, care determina competitie acerba pentru resurse obliga Romania sa aiba atentia concentrata in mod egal  atat la flancul estic al Europei si Marea Neagra, dar si in Estul Mediteranei.  Intr-un anumit fel, Romania este la confluenta unor interese divergente in aceasta etapa a evolutiei relatiilor internationale, invecinand doi vecini in dinamica revenire imperiala – Rusia si Turcia – bineinteles fiind parte ( si periferie estica ) a celor doua organizatii europene de securitate si prosperitate ( NATO si UE ), aflate in redefinirea propriului rol geopolitic. De aici si porunca implicita pentru factorii responsabili de la Bucuresti de a desfasura o activa actiune vizionara din perspectiva geopolitica .
         Circumstantele  actuale, diversificate   incomparabil fata de trecutul recent , au adaugat geografiei si conformatiei de putere pe harta politica planetara  rezervele  de gaz si petrol la dispozitia  actorilor  scenei internationale ca vectori  geopolitici / geoeconomici de mare semnificatie . Orientul Mijlociu este o zona de interes si extrem de volatila dupa al Doilea Razboi Mondial tocmai datorita marilor rezerve de hidrocarburi, iar daca cartografiem astazi  regiunile cu tensiuni geopolitice  de mare intensitate pe glob ( razboaie civile , interventii ale marilor puteri , instabilitate politica, etc. )  vom observa ca  ele sunt posesoare ale unor bogate rezerve de hidrocarburi,explorate deja – vezi Nigeria si alte tari africane, mai ales in cornul Africii sau Venezuela in America Latina – ori  pe cale de a  fi explorate – cazul Marii Chine de Sud unde riveranii isi disputa aceste rezerve sau, amintit anterior, al Estului Mediteranei  U n exemplu edificator il constituie si  rezervele uriase de gaz si petrol ale Rusiei  care dau posibilitatea acestei tari de a desfasura cu suplete indrazneata  , la Est  ( conducte spre Europa ) si la Vest ( livrari de petrol si gaz catre China)  , o geopolitica a conductelor de care beneficiaza in pofida unei economii neperformante , mentinand un profil distinct impunator in randul marilor puteri ale planetei . Este indeajuns sa mai  citam cazul North Stream- 2,noua conducta de energie care leaga Rusia de Germania, aflata in stadiul de finalizare , si reactia SUA la  eventuala intrare in functiune a acesteia - sanctiuni impotriva Germaniei aliate, precum si companiilor angajate in constructie  - pentru a intelege importanta remarcabila azi a conductelor energetice si traseelelor acestora  ca vectori semnificativi ai  geopoliticii planetare .
           Din varii motive – nu este locul aici sa le descifram – Romania in aceasta geopolitica a conductelor a reusit in ultimele trei decade o performanta negativa : este ocolita de  principalele cai de transport de  hidrocarburi (din Azerbaidjan,  Rusia )  catre Vest sau din SV ( Estul Mediteranei )  catre Nord. Oarecum o unda de reactie pozitiva are loc – va trebui sa vedem insa finalizarea – in ce priveste BRUA ( conducta care sa lege , prin tara noastra, conducta intre Bulgaria si Ungaria , Austria ) , dar ceea ce este de neinteles este lentoarea cu care se actioneaza in ce priveste gazele descoperite in zonele proprii de la Marea Neagra, care ar asigura o independenta energetica a tarii pe multi ani in viitor. Presa mai publica, din cand in cand, veritabile ultimatumuri ale celor interesati – companii preponderent cu actionariat strain – privind transparenta intentiilor Romaniei in exploatarea acestor zacaminte bogate de la Marea Neagra , dar in afara de aluzii ( fara planuri si termene precise ) la utilizarea pentru incalzit a mai bine de jumatate din gospodariile romanilor in locul lemnului sau la  dezmortirea combinatelor chimice aflate in hibernare nimic pare ca nu se misca. Nu este locul aici sa identificam cauzele acestei inexplicabile indecizii si asteptari paguboase  ale factorilor responsabili, chiar daca dificultatile logistice ale lansarii productiei zacamantului « Neptun » sunt considerabile .
             Alte state vecine au cautat energic resursa energetica atat de necesara, inclusiv generand politici cu rezonanta geopolitica aparte in regiune, asa cum este cazul Turciei. Pe langa faptul ca dependenta de gazul si petrolul rusesc, pe langa alte considerente, a facut Ankara sa se lege chiar cu o conducta de Rusia ( Blue Stream ) , dar a deschis si un dosar exploziv  in privinta apelor teritoriale in  Estul Mediteranei , care a pus-o , deocamdata , in pozitie de ostilitate pronuntata – inclusiv recente incidente intre nave militare, pentru a nu mai aminti de concentrari de forte militare navale la locul explorarilor – cu Cipru, Grecia, Israel si ,de curand, Franta, laolalta cu Uniunea Europeana.  Un capitol important al politicii geopolitice a Turciei este de a reduce dependenta de energia ruseasca ( si iraniana )  si a dobandi, atat cat se poate in circumstantele actuale o ‘ independenta energetica’.
             Pe acest fond de tensiune geopolitica iscata de politica Ankarei ,urmarita cu atentie de comunitatea internationala- cu siguranta foarte preocupanta pentru NATO si UE, tarile implicate fiind , cele mai multe, aliate - a cazut anuntul triumfal , facut vineri 21 august, de  presedintele turc R.Erdogan privind descoperirea unui zacamant extrem de bogat  la 200 de Km.  Nord de litoralul propriu al Marii Negre, in apropiere de cel apartinand Romaniei ( numit ‘Neptun’) .  Se poate spune ca anuntul  presedintelui Erdogan a venit chiar in punctul culminant al tensiunii din mediterana, Uniunea Europeana aratand vointa sa de actiona rapid , dupa intrevederea Macron-Merkel din Franta de saptamana trecuta fiind insa clara intentia sa de a apara interesele membrilor sai din aceasta zona ( Grecia, Cipru ).
             Estimarile actuale ale Ankarei sunt ca zacamantul – care a fost botezat Sacarya, in amintirea unei victorii militare din 1921 – are circa 320 de miliarde de m.c. de gaz, asadar acoperind consumul turcesc total pe o perioada de 7 ani. Oficialii guvernului de la Ankara  estimeaza ca noua descoperire va fi in productie in  2023 cu ocazia centenarului independentei Republicii , iar prognozele  actuale pentru gazul  la mare adancime  urca la peste 800 miliarde m.c.
              Vecinatatea zacamantului turcesc cu cel romanesc din  zona economica exclusiva a ridicat deja intrebari privind o coliziune de interese  . Astfel, pe contul de twitter al corespondentului  agentiei MiddleEast Eye , Ragip Soylu ,se consemna la 21 august ca  in apropierea zacamantului Sakarya « sunt semne ca exista mult gaz « :

@ragipsoylu
 
Turkey’s gas discovery in one map by
@MiddleEastEye
: • 320 billion cubic metres
 • Biggest in Turkish history
 • Expected to reach end users in 2023
 • Enough for 7 years of Turkey gas needs
• Evidence that there is more gas nearby
READ MORE: https://middleeasteye.net/news/turkey-black-sea-gas-discovery-biggest-reserves…


 
4:47 PM · Aug 21, 2020·”[1]
 
         Unul dintre cititorii contului de twitter mentionat ridica o intrebare legitima…

M. G.
@garvey1981
 
Replying to
@ragipsoylu and @MiddleEastEye
And the nearby countries what do they think of it?
4:49 PM · Aug 21, 2020”

…. primind  urmatoarele doua raspunsuri, desigur fara …. trimitere la temeiurile    legale:

@zubairkhan2695
 
Aug 21
Replying to @garvey1981 @ragipsoylu and  @MiddleEastEye
there are rules,  they can't take from your waters and you cant take from their waters.

@Battlefield304
 
Aug 21
Replying to  @garvey1981 @ragipsoylu and  @MiddleEastEye
In the Black Sea, everyone has a certain border, there is no disputed area.”[2]
 
          Acelasi correspondent turc , citat mai sus, citeaza si un oficial de la Ankara cu date preliminare relativ la importanta majora a  zacamantului Sakarya pentru Turcia:

@ragipsoylu
 
21h
Replying to
@ragipsoylu
 
A Turkish official:
 • The gas reserves will make Turkey more competitive in its gas import dealings with Russia, Iran
 • It will have an impact on East Med. Reserves will eventually dwarf Israel’s Leviathan gas field
Turkey announces Black Sea natural gas discovery as largest in its history
Turkish President Recep Tayyip Erdogan says gas reserve is as big as 320 billion cubic metres
middleeasteye.net”[3]
 
           Potrivit unor surse  din Ankara , acest zacamant fabulos ar fi fost identificat   langa fluviul Dunarea [4]  , fara alte precizari suplimentare  ceea ce lasa loc supozitiilor ca este foarte apropiat de cel apartinand  Romaniei , eventual ambele apeland la aceeasi ‘ punga’  de gaz .  De altfel o revista germana  a comentat astfel vecinatatea turco-romana la Marea Neagra in aceste imprejurari : «este puțin probabil ca gazul să fie produs vreodată acolo, în ciuda anunțului. /…/ gazul se află la o adâncime de peste 4000 de metri. Chiar și românii câțiva kilometri mai departe intampina greutati similare. Pentru a extrage gaz natural din astfel de regiuni, este  nevoie de expertiza pe care compania petrolieră de stat / a Turciei-n.n./ TAPO nu le are. Deci ar trebui să fie angajate  companii petroliere străine in acest scop « .[5] Compania americana Exxon,  care a forat  in zona zacamantului romanesc a anuntat ca vrea sa vanda participatia sa de 5o la suta din beneficiile acestuia  se pare ca datorita  reorientarii politicii sale globale , dar si unor asemenea dificultati logistice. In cumpararea celor 50 la suta participare Exxon si-au anuntat intentia de participare la licitatie atat companii romanesti, cat si straine , intre care cea rusa Lukoil .
             Supozitiile in legatura cu acest anunt ‘ istoric’ al Turciei si-au facut loc in cele cateva zile trecute de la emiterea lui, fiind  astfel listate  in presa internationala urmatoarele : utilizarea de catre Ankara a acestei perspective de producerea interna de gaz pentru a solicita scaderea pretului de la partenerii traditionali la noile contracte care au a expira curand  ( situatia financiara a tarii fiind deteriorata, cu lira in scadere ) ; dificultatile extractiei la adancimea de 4000 de metri a apei sunt cunoscute  din experienta romaneasca vreme de opt ani de la descoperirea – zacamantul turcesc  fiind plasat la «  cativa km » de « Neptun » - in 2012 a acestei bogatii subacvatice , asadar este indoielnic ca va putea sa produca in 2023 ; pe de o parte, este un beneficiu intern pentru presedintele Erdogan, dar deopotriva este o incercare de a compensa  intern si pe motive de prestigiu situatia dificila in care se gaseste Turcia in estul Mediteranei, Uniunea Europeana solicitand imperativ duminica ca Ankara sa inceteze aici  actiunile de prospectare ; anuntul facut are mai mult de a face cu politica, decat cu economia, pentru ca – se intreaba chiar expertii turci – este oare posibil ca intr-un interval atat de scurt – explorarile au inceput la 20 iulie 2020 – sa fie identificat nu doar zacamantul, dar chiar si aproxima valoarea sa ?
               Desigur, zilele urmatoare presa turca si internationala se vor ocupa mai pe larg de situatia acestei descoperiri la Marea Neagra a Turciei, mai ales ca este de asteptat o initativa a Uniunii Europene in  dosarul explorarilor turcesti la Marea Mediterana , care ameninta sa duca la ciocniri armate .  Ele se cuvin urmarite cu maxima atentie la Bucuresti.
                Dar, la Bucuresti,  trebuie stabilite cu maxima acuratete locul si legalitatea explorarii acestui zacamant de catre Turcia, iar Bucurestii , in cazul in care nu au avut cunostinta de aceste explorari efectuate de nava specializata turca Fatih-1, trebuie sa-si stabileasca si anunte  cu competenta drepturile proprii. Si, mai ales, sa actioneze ferm – fie pe calea unor investitii masive si imediate pentru punerea in productie a zacamantului ‘ Neptun ‘ – indiferent de dificultati logistice atat de des invocate – dar mai ales prin grabirea unor decizii politice necesare in acest scop, prea mult timp amanate pana acum . Mai ales ca, avandu-se in vedere rata actuala a optimizarii tehnologice , din ce in ce mai performanta, ceea ce acum este socotit un impediment logistic – costuri, intai de toate – in curand va fi posibil sa fie  anulat  spre beneficiul integral al resurselor energetice nationale.  

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postati un comentariu