UE: BATALIA DECISIVA INCEPE PE 27 MAI | publicatii - Politica La Est
battle-for-europe.png

UE: BATALIA DECISIVA INCEPE PE 27 MAI

                                   
 Mihail E. Ionescu
 
De cand  , la 18 mai 2020 , liderii Frantei si Germaniei s-au inteles public asupra unui fond de 500 miliarde euro pentru a sprijini  economiile statelor componente zdruncinate economic  de criza Covid-19, in Uniunea Europeana a inceput delimitarea a doua tabere.

In cea dintai, se afla sustinatorii formulei Macron-Merkel, asadar cei care de la inceput au militat pentru mutualizarea datoriilor statelor compnente si crearea unui ‘ bond’ comun al UE. Propunerea lor- un grup de noua state, in special din Sud, a fost insa initial respinsa de Germania si Olanda, iar asperitatile intre Nord si Sud s-au accentuat. “ Ruptura” produsa la 18 mai  nu a imbunanatit insa enorm sansele acestei tabere, chiar daca are asigurat sprijinul Germaniei, intrucat in cealalt bloc  se afla nu doar statele ‘ frugale’ – Austria, Olanda, Danemarca si Suedia . Lor tinde sa li se adauge acum si state din Estul continentului, unde  criza coronavirusului nu a avut un impact decisiv asupra economiilor proprii si se tem ca fondul anuntat la 18 mai de binomul franco-german ar putea sa le micsoreze sansele la accesarea  fondurilor de coeziune sau altele.

Practic, la 27 mai incepe dezbaterea privind alocarile bugetare ale UE pentru cei 27 in exercitiul financiar 2021-2027, iar daca planul Macron-Merkel va fi aprobat atunci sunt de asteptat reduceri semnificative la instrumentele de coeziune adresate statelor mai putin dezvoltate. Adaugati  la acest fapt si unul la fel de nou ca aparitie in istoria UE post-Razboi Rece : anume absenta,  datorata Brexit, a Marii Britanii, unul dintre  dintre contributorii substantiali la bugetele de pana acum . Iata imaginea   unei infruntari extrem de aspre care se va declansa la 27 mai pe marginea bugetului UE .

Tabara ‘ frugalilor’  nu a pierdut vremea dupa 18 mai 2020 .  ‘Cei patru’ au elaborat un non-paper [1] in care isi expun pozitia, de asteptat fiind  ca si alte state sa  li se asocieze. In acest non-paper, déjà disponibil public, se mentioneaza pozitii care subliniaza cat  va fi de inversunata  opozitia la planul Macron-Merkel . Astfel :
 
              “The COVID-19 crisis is affecting all EU Member States hard. Socially and financially. It is in the interest of all to restore growth to Member States’ economies as soon as possible. This calls for European solidarity and a common recovery strategy. We therefore suggest setting up a temporary, one-off Emergency Fund to support the economic recovery and the resilience of our health sectors to possible future waves. This would come on top of a modernized MFF and as a supplement to the package of 540 billion euros already agreed on by the European Council and other far-reaching and unprecedented initiatives at EU as well as national level.”[2]
 
Asadar, o declaratie de intentii cu care exista garantia consensului intre statele membre. Numai ca imediat statele ‘frugale’ specifica:
              “What we cannot agree to, however, are any instruments or measures leading to debt mutualisation nor significant increases in the EU budget. The Commission’s Spring Forecast shows that all Member States will suffer from an unprecedented economic contraction in 2020, with only a partial recovery in 2021. This means that Member States will have to devote a larger part of their national resources to the EU budget at a time when national public finances are already under severe pressure. Additional funds for the EU, regardless of how they are financed, will strain national budgets even further.” [3]
 
Iar apoi, dupa ce sunt prezentate principiile care trebuie sa guverneze  actiunea de recuperare econimica a statelor lovite grav economic de corona- criza  si explica astfel acordul celor’ frugali” cu un fond de recuperare la nivelul UE,   se arata care sunt conditiile care trebuie sa-l guverneze ca instrument financiar al organizatiei:
              “On top of a modernized MFF/   multiannual financial framework  / , we propose to create an Emergency Recovery Fund based on a ‘loans for loans’ approach, which is in line with fundamental principles for the EU budget and designed along the following lines:
• A thorough needs assessment that targets sectors and segments that are most hit.
• Recovery support should ensure that all Member States are better prepared for the next crisis. A strong commitment to reforms and the fiscal framework is essential to promote potential growth.
• Directed towards activities that contribute most to the recovery such as research and innovation, enhanced resilience in the health sector and ensuring a green transition that underpins the EU’s ambitious climate, growth and digital agendas.
• Temporary, one-off nature with an explicit sunset clause after 2 years.
• Not leading to any mutualisation of debt.
• Lending on favourable terms to the benefit of the Member State in need, while limiting the risk to all Member States and providing sound incentives.
• Adherence to Rule of Law and Fundamental Rights and protect spending from fraud with a strong involvement of the European Court of Auditors, OLAF and EPPO.
• As part of the recovery effort, we need to restore and deepen the Single Market by having a common innovation and industrial policy, setting a joint action agenda before 2021 and by completing the Capital Markets Union.
Our objective is to provide temporary, dedicated funding through the MFF and to offer favourable loans to those who have been most severely affected by the crisis.”[4]

Asadar, la locul cuvenit mentiunea categorica:  “ not leading to any mutualization of debt” , precum si conditionalitatile obisnuite fondurilor europene, inclusiv auditul si OLAF.  Nu stim ce inseamna “ conditii favorabile” pentru aceste imprumuturi acordate statelor solicitante , (  probabil ca autorii “ frugali’ nu au cazut nici ei de acord cu rata dobanzii care ar urma sa li se aplice debitorilor sau ca asteapta- ca o concesie-, sa faca acestia cel dintai pas si sa inainteze propuneri ).

Ramane insa fundamental principiul , la care planul Macron- Merkel renuntase la 18 mai-  expertii apreciind deciziaacestor lideri  ca una care nu era posibil a fi chiar gandita inainte de lansarea initiativei si  reprezinta practic o veritabila revolutie in UE- , ca nu poate fi vorba de mutualizarea datoriilor intre statele membred ale  organizatiei.

Analizele intreprinse pana acum, intemeiate pe declaratii ale responsabililor politici ai UE si ale oficialilor statelor celor doua tabere lasa sa se inteleaga ca va fi una dintre cele mai inversunate batalii interne din istoria UE. Pozitia Germaniei va fi, din aceasta perspectiva, de o importanta cu totul aparte. Schimbarea de politica efectuata de cancelarul Merkel prin intelegerea cu presedintele Frantei E.  Macron nu este deloc fara riscuri politice.  Deja in Germania,  Merkel este atacata politic , dar pe dosarul China, un expert  acuzand-o ca “ traieste  in trecut” , mai precis inainte de declansarea crizei Covid-19  in ce priveste atitudinea fata de Beijing.  Thoresten Brenner, un expert din Berlin, afirma direct ca “We must step up cooperation with China on global public goods. That does not mean, however, that we have to curry favor with Beijing to do so. China has a strong interest of its own in cooperating on global challenges, as it is also heavily affected by pandemics and the effects of the climate crisis.”   Dar, continua el , nu trebuie uitat ca China are un sistem politic deosebit, astfel ca trebuie protejate cu energie propriile interese  : “  We therefore can and should vigorously defend our interests in what is a competition of systems with authoritarian state capitalism, while at the same time intensifying cooperation on global challenges. With regard to COVID-19, this means: we can take a strong stand against anti-Chinese racism, recognize the suffering and achievements of Chinese citizens in the fight against the coronavirus, and promote cooperation between government agencies and experts without making ourselves the mouthpiece of the Communist Party of China (CPC) narrative.” [5]
 La 25 mai,   T. Brenner reia pe contul sau de twitter opinia critica fata de Merkel in dosarul China a unui alt expert german, exprimata in aceeasi zi :
“ @thorstenbenner
‘Merkel trapped in old China view where it was just about economic relations. She underestimates system challenge, security & sociopolitical challenge. As Europeans, we need to act more strongly & decisively". SPD foreign affairs spokesperson on Merkel's failed China approach.
Quote Tweet
Nils Schmid
@NilsSchmid
 „Mein Eindruck ist, dass die Bundeskanzlerin noch in den alten #China-Zeiten gefangen ist, sie ist einem alten #China-Bild verhaftet, wo es v.a. um Wirtschaftsbeziehungen geht“, habe ich gegenüber @berlindirekt erklärt. (1/2) https://bit.ly/2zrYTVC[6]

Asadar, experti germani  de prestigiu, dar si ‚voci‘ politice  ( Nils Smid este purtatorul de cuvant al Partidului Social Democrat , partener de coalitie guvernamentala al cancelarului )  nu se sfiesc in ajunul unei asemenea batalii la nivel de UE sa fie critici fata de Merkel, co-autoare a initiativei care involbureaza apele in organizatie si al carei succes ar putea avea consecinte uriase  la nivelul acesteia. 
 
Pe de alta parte, la nivelul UE este curenta sintagma „ autonomia strategica“ a Europei, intelegand ca organizatia trebuie sa faca  eforturi financiare substantiale pentru a se dota  militar astfel incat sa fie capabila sa se apere singura fara a face apel la NATO . [7] Iar la orizont sunt si alte prioritati decat ‚apararea militara‘  carora noul buget al UE trebuie sa le abordeze ca politici si sa le finanteze[8] . Sunt si alte argumente pe care statele  ‚frugale‘ le vor invoca pentru a bloca una dintre cele mai indraznete initiative destinate consolidarii organizatiei .

 
Conferinta virtuala Macron-Merkel din 18 mai in care au anuntat istorica   initiativa.
 
In mod evident , la 27 mai incepe o mare batalie de care va depinde evolutia, chiar  forma de existenta a Uniunii Europene. La mijloc se afla succesul sau  prabusirea uneia dintre cele mai indraznete initiative asumate in intreaga istorie a integrarii Uniunii Europene.
 
25 mai 2020 
 
[1] https://twitter.com/manuelbewarder/status/1264450623430438913
Manuel Bewarder
@manuelbewarder
Großes Thema in #WELTAMSONNTAG ist heute die Frage, wie es mit Merkel/Macron-Finanzvorschlag weitergeht - Analyse dazu @robinalexander_auf Seiten 2/3. Darin geht es auch um den Gegenvorschlag, der u.a. von Ostereich  vorgebracht wird. Hier steht das Non Paper: …https://g8fip1kplyr33r3krz5b97d1-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2020/05/Frugal-Four-Non-Paper.pdf…
Translated from German by
Great topic in #WELTAMSONNTAG today is the question of how to proceed with the Merkel / Macron financial proposal - analysis  @robinalexander_on pages 2/3. It also deals with the counterproposal, which was made by Austria  is brought forward. Here is the non paper: …https://g8fip1kplyr33r3krz5b97d1-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2020/05/Frugal-Four-Non-Paper.pdf
 
[2] Non-paper EU support for efficient and sustainable COVID-19 recovery https://g8fip1kplyr33r3krz5b97d1-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2020/05/Frugal-Four-Non-Paper.pdf- “Criza COVID-19 afectează dur toate statele membre ale UE. Social și financiar. Este în interesul tuturor să restabilească creșterea  economiilor  statelor membre cât mai curând posibil. Aceasta cere atat  solidaritate europeană , cat și o strategie comună de recuperare. Prin urmare, sugerăm să înființăm un fond de urgență unic pentru a sprijini redresarea economică și rezistența sectoarelor de sănătate pentru posibile valuri pandemice viitoare. Acest lucru ar veni pe baza unui instrument déjà existent ( MFF ) modernizat și ca supliment la pachetul de 540 miliarde de euro deja aprobat de Consiliul European și de alte inițiative de anvergură și fără precedent atât la nivel național, cât și la nivel UE”
 
[3] Ibidem- “ Cu toate acestea, ceea ce nu putem fi de acord cu  instrumentele sau măsurile care conduc la mutualizarea datoriilor și nici la creșteri semnificative ale bugetului UE. Prognoza de primăvară a Comisiei arată că toate statele membre vor suferi  o contracție economică fără precedent în 2020, cu doar o recuperare parțială în 2021. Aceasta înseamnă că statele membre vor trebui să aloce o parte mai mare din resursele lor naționale bugetului UE la un moment dat,  când finanțele publice naționale vor fi  deja sub presiune severă. Fondurile suplimentare pentru UE, indiferent de modul în care sunt finanțate, vor contracta  și mai mult bugetele naționale”
[4] Ibidem – “Pe lângă un MFF  / cadru multianual financiar/  modernizat, ne propunem să creăm un fond de recuperare de urgență bazat pe o abordare ‘ împrumuturi pentru împrumuturi’ , care să fie în conformitate cu principiile fundamentale pentru bugetul UE și proiectat pe următoarele linii:
• O evaluare minuțioasă a nevoilor care vizează sectoarele și segmentele cele mai afectate.
• Sprijinul pentru recuperare ar trebui să se asigure că toate statele membre sunt mai bine pregătite pentru următoarea criză. Un angajament puternic față de reforme și cadrul fiscal este esențial pentru a promova creșterea potențială.
•  /Fondul sa fie / direcționat către activități care contribuie cel mai mult la redresare, precum cercetarea și inovarea, rezistența sporită în sectorul sănătății și asigurarea unei tranziții verzi care stă la baza ambițioaselor agende UE in domeniile   climatic, creșterii  economice și  digitalizarii .
• Natura temporară, unică/ a fondului / , cu o clauză explicită de eliminare după 2 ani.
• / Fondul / nu duce la nicio mutualizare a datoriei.
• Împrumutarea in  condiții favorabile în beneficiul statului membru solicitant , limitând în același timp riscul pentru toate statele membre și oferind stimulente solide.
• Respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale și protejarea cheltuielilor împotriva fraudei, cu o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF și EPPO.
• Ca parte a efortului de recuperare, trebuie să restabilim și să aprofundăm piața unică, avansând o politică industrială comună inovatoare, stabilind o agendă comună de acțiune înainte de 2021 și completând Uniunea Piețelor de Capital.
Obiectivul nostru este să oferim finanțare temporară și dedicată prin intermediul MFF  și să oferim împrumuturi favorabile celor care au fost cel mai grav afectate de criză.”
[5]Thorsten Brenner, Europe and China: Cooperation without Blinkers, April 3, 2020 https://berlinpolicyjournal.com/europe-and-china-cooperation-without-blinkers/Trebuie să intensificăm cooperarea cu China în domeniul bunurilor publice globale. Asta nu înseamnă însă că trebuie să facem favoruri Beijingului pentru a coopera. China are un interes puternic pentru a coopera în cadrul provocărilor globale, deoarece este, de asemenea, puternic afectată de pandemii și de efectele crizei climatice. ”; “Prin urmare, putem și ar trebui să ne apărăm energic interesele în ceea ce privește o concurență sistemica  cu capitalismul autoritar de stat, intensificând în același timp cooperarea in fata  provocările globale. În ceea ce privește COVID-19, aceasta înseamnă: putem lua o poziție puternică împotriva rasismului anti-chinez, recunoaștem suferințele și realizările cetățenilor chinezi în lupta împotriva coronavirusului și  sa promovăm cooperarea dintre agențiile guvernamentale și experți, fără a ne transforma pe noi înșine in colportori ai   narațiunii Partidului Comunist din China (PCC). "
[6] https://twitter.com/thorstenbenner/status/1264899664677126144 -„ ‘ Merkel este prizoniera a punctului de vedere depasit privind China  , referind  doar la  relații economice. Ea subestimează provocarea sistemica , securitatea și provocarea socio-politică. În calitate de europeni, trebuie să acționăm mai puternic și mai decisiv ‘ . Purtătorul de cuvânt al SPD pentru afacerile externe cu privire la abordarea eșuată a  lui Merkel  fata de  China. “  Niels Schmid: „Impresia mea este că  este încă dependent  de  vechea naratiune privind China, ca este atașata de o imagine depasita  #China, conform careia  este vorba  în principal de relații economice ”, am  declarat la  @berlindirekt.”
[7] Steven Erlanger, European Defense and ‘Strategic Autonomy’ Are Also Coronavirus Victims, New York Times’ , May 23 , 2020- https://www.nytimes.com/2020/05/23/world/europe/defense-autonomy-europe-coronavirus.html
 
[8] O enumerare a lor in  Jorge Valero, Member states brace for ‘great stimulus’ battle, ‘Euractiv, 25 May -https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/member-states-brace-for-great-stimulus-battle/  : “The discussion on how to use the recovery funds will be highly complex as Eastern countries will only add to the north-south division. They have been less affected by the pandemic and do not want to divert funds from big envelopes, such as Cohesion, to finance the recovery. EU institutions and member states agree that Digital and Green agendas should be the priority of the stimulus. But there are nuances among the different proposals. France and Germany defended supporting “the most affected sectors and regions” by the pandemic. The frugal countries want to finance “activities that contribute most to the recovery such as research and innovation, enhanced resilience in the health sector and ensuring a green transition that underpins the EU’s ambitious climate, growth and digital agendas.”The Commission has said that these will be the priority areas, although the most affected regions will be privileged.” / “Discuția cu privire la utilizarea fondurilor de recuperare va fi extrem de complexă, întrucât țările estice se vor adăuga doar diviziunii nord-sud. Aceștia au fost mai puțin afectați de pandemie și nu doresc să devieze fondurile de la plicurile mari, precum Coeziunea, pentru a finanța recuperarea. Instituțiile UE și statele membre sunt de acord cu faptul că agendele digitale și ecologice ar trebui să fie prioritatea stimulentului. Există nuanțe între diferitele propuneri. Franța și Germania au apărat să sprijine „sectoarele și regiunile cele mai afectate” de pandemie. Țările frugale doresc să finanțeze „activități care contribuie cel mai mult la redresarea, precum cercetarea și inovarea, rezistența sporită în sectorul sănătății și asigurarea unei tranziții verzi care stă la baza agendelor ambițioase ale climei, creșterii și digitalului UE”. Comisia a spus că acestea vor fi zonele prioritare, deși regiunile cele mai afectate vor fi privilegiate. "

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postati un comentariu