May 2019- State of Europe and of the World - 3 | publicatii - Politica La Est
cgono3jucaaojqk.jpg

May 2019- State of Europe and of the World - 3

Mihail E. Ionescu
 
 
            Indiscutabil si cu totul legitim , avand in vedere vecinatatea uriasa si amenintatoare a Rusiei, la “ Lennart Conference”  si in acest an o preocupare fundamentala a fost atitudinea si comportamentul international ale acesteia. Cum se stie, dupa anexarea Crimeei in martie 2014, asertivitatea Rusiei la frontiera sa  europeana a crescut dramatic. A fost nevoie ca NATO ( consecutiv la Summitul din  septembrie 2014 din Tara Galilor , iar apoi la cel de la Varsovia, din iulie 2016 ) sa adopte decizii referitoare la inchegarea unui dispozitiv de aparare.  Initial , acest dispozitiv a fost pe principiul   ‘reasigurarii’  aliatilor de la frontiera de Est a Aliantei  Nord Atlantice , apoi de ‘descurajare’  a actiunilor assertive ruse. Estonia s-a evaluat a fi  printre primele vizate de actiunea rusa, de aici si sensibilitatea cu totul deosebita a responsabililor politici si militari din aceasta tara privind postura NATO  in regiune . Orice ‘miscare’ care ar viza o schimbare de comportament al Aliatilor fata de Rusia este inregistrata cu imediata alerta si considerata in consecintele ei pe planul  dezvoltarii in plan regional si , in special, national.
            O precizare initiala se impune. Aliatii au adoptat sanctiuni impotriva Rusiei in consecinta anexarii Crimeii, dar – lucru extrem de important- Consiliul Rusia- NATO, creat in 2002 pentru gestionarea securitatii in comun de la Vancouver la Vladivostok a fost suspendat si nu desfiintat / anulat ca intelegere, ceea ce inseamna ca legal Moscova nu este un inamic al Vestului. Cu alte cuvinte, reluarea legaturilor de cooperare nu este exclusa, ceea ce a fost subliniat repetat dupa anexarea Crimeii, anume ca nu este inchisa calea dialogului, dar conditionat, in linii esentiale,  de reintoarcerea la status quo ante .
Cum aratam, ‘miscarile’ Rusiei sau ale marilor aliati din NATO sunt urmarite cu nestirbita atentie in capitalele statelor de la frontiera de Est a NATO, care cauta sa identifice o clipa mai devreme semnalele oricarei schimbari de directie strategica in relatia bilaterala . Cum a fost, de pilda, faptul ca chiar la inceputul reuniunii de la Tallin un tweet al ministrului de Externe german, Heiko Maas , a transmis un asemenea semnal de reevaluare a relatiei bilaterale, imediat interpretat. Conforma tweet-ului lui Maas, postat pe contul Ministerului de Externe german:
“Foreign Minister @HeikoMaas: ‘It is good news that we agreed that Russia should remain in the Parliamentary Assembly of the Council of Europe. Especially because this preserves the right of Millions of Russians to appeal to the European Court of Human Rights. ‘  @coe”[1]
            Reactia  la reuniunea de la Tallin a fost  imediata, asa cum se vede si din opinia exprimata de presedintele Estoniei,  consemnata astfel de un martor ocular (  @AgniaGrigas    )…. :
I believe in dialogue with Russia (as I have demonstrated) but not in bringing Russia back to partnerships and the table after it had broken international law and its own promises.  —paraphrased President of Estonia @KerstiKaljulaid[2]
…dar si de responsabilul pentru aparare al guvernului estonian ( transmisa  de un alt participant ( @jgotkowska ):
THIS! Jüri Luik: I am shocked by the Council of Europe‘s decision on Russia acquiring full rights in CoE. I am expecting that the issue of lifting EU sanctions on Russia will come soon. We are making same mistakes as we did after Russian-Georgian war[3]
            Experta care a consemnat declaratia  soc al ministrului Apararii al Estoniei, exprima, la randul sau, propria sa uimire in fata acestui act de conciliatorism   a Rusiei anuntat pe site-ul Ministerului de Externe al Germaniei:
Is it good news indeed? Russia violating international law through annexation of Crimea without any concessions is welcomed back as full member in the Council of Europe. And is being politely asked to stay by a.o. Germany. Btw Moscow disregards Eur/opean/ Court of Human Rights decisions”.[4]
            Cum se poate desprinde din mesajele mai sus consemnate este o uimire generala fata de ceea ce cineva a numit a fi fiind “recompensarea Rusiei”. Iata ce este consemnat in acest sens pe twitter-ul reuniunii la 18 mai :
“#Estonian Def Min Juri Luik on decision to readmit #Russia to full #CouncilOfEurope participation: ‘A couple of years of Russia not invading anyone, and we’re so delighted we have to reward them’”.[5]
            Asadar, cum mentionam, statele de la frontiera de Vest a Rusiei sunt foarte sensibile la orice mutare pe tabla de sah a puterii pe continentul european, care implica statura Moscovei in Europa. Sunt ‘ antrenate’  in aceasta privinta- inclusiv Romania-  de o indelungata istorie , in care asemenea mutari au prefigurat rasturnari dramatice in soarta multora dintre aceste tari, fie imediat, fie dupa un anumit interval de timp ( prin asemenea ‘rasturnari dramatice‘ trebuie sa se inteleaga disparitia si absorbtia imperiala a unora dintre aceste state – cum a fost cazul Estoniei in 1939-1940). Cu atat mai mult, cu cat astfel de cotituri, cum este aceea a reprimirii Rusiei in Consiliul Europei , a fost instrumentata fara mare publicitate, mai mult, pe fondul comportamentului de pana acum al Rusiei fiind de neinteles.
Unul dintre fostii sefii de stat prezenti la reuniune  este categoric in aceasta privinta, calificand drastic ‘mutarea’ intervenita  pe tabla de sah a marilor puteri europene:
Former President @IlvesToomas - the vote to bring Russia back to the Council of Europe is the death of the organization as the human rights body. What’s the point of CoE now?”. [6]
            Si mai explicit asupra opiniei lui Ilves Toomas este un alt participant care consemneaza:
Decision of @coe to welcome Russia back demonstrates a fundamental failure of the Council of Europe and other countries should consider leaving says @IlvesToomas. Indeed it is a gross betrayal of European and western values.”[7]
            Este oare exagerata opinia exprimata de fostul presedinte estonian ? Mai ales ca se vorbeste de “tradarea valorilor occidentale europene”, iar “moartea” unei organizatii , precum Consiliul Europei, mentionata de el, prefigureaza practic o reasezare a asezamintelor continentale ale ordinii post-Razboi Rece .
            Iar un comentariu fata de  ‘ opinia Toomas’  este si mai drastic si evidentiaza faptul ca este necesar un raspuns imediat al statelor interesate ( eventual vatamate de aceasta ‘ rasturnare’ ):
“ JJ @Atamansikka · May 19 
Replying to @kolga @coe @IlvesToomas
I agree. Perhaps other countries that value freedom, liberty, rule of law should really leave Russia and it’s newfound friends that decided to restore Russian rights. A disgusting move really. Basically condoning an imperialistic criminal state and it’s actions.”[8]
 Asadar , exagereaza fostul presedinte Toomas ?
Un  raspuns transant  este greu de dat azi. Ceea ce este de notat este ca readmiterea Rusiei in Consiliul Europei a fost efectuata fara o dezbatere si un acord al membrilor organizatiei , a fost un fel de intelegere de taina a marilor puteri europene ( nu se stie care dintre ele inca )  si anuntata de cel mai important membru al aliantei ocidentale din Europa, Germania. Iar Rusia si Germania au o lunga istorie de reasezare bilaterala a echilibrului continental, care coboara adanc pana in a doua jumatate a secolului 19,  statele aflate intre cei doi giganti avand  de cele mai multe ori de suferit o soarta tragica, care a trebuit sa astepte decenii pentru a fi corijata istoric.
            Diagnosticul  drastic al fostului presedinte Toomas trebuie luat in considerare cu toata seriozitatea si asteptat desfasurarea evenimentelor pentru a se confirma.
            Dar prin prisma celor afirmate de Toomas  se pot intelege altfel anumite observatii facute de ministrul Apararii al Germaniei sau de alti participanti la reuniunea de la Tallin, probabil beneficiari ai unei apropieri mai stranse de centrele decizionale continentale. Astfel, iata ce nuanta a desprins un participant in luarea de cuvant a doamnei Ursula von der Leyen   in fata participantilor la 17 mai :
“@BenjaminBathke May 17
 ‘#Russia is military-wise so noisy, we tend to focus on it,’/ Germany/  's defense minister Ursula von der Leyen says. We should also discuss challenges concerning #China  , for it ‘comes in silently... with infrastructure projects that bring along dependency’ ".[9]
            Cu alte cuvinte , la adapostul “zgomotului” miscarilor militare ale Rusiei in ultimii ani, Europa a neglijat ofensiva economica dizolvanta  practicata de China pe batranul continent, care astfel a reusit sa-si asigure,  prin proiecte de infrastructura, cvasi- dependenta unor state europene. Se banuie  oare astfel o ‘conspiratie’  ruso-chineza  tintind Europa , careia trebui sa i se raspunda acum prin ‘concilierea‘ Rusiei ?  Se evalueaza ca doar astfel se mai poate raspunde gigantului chinez care prin marea strategie ‘one belt , one road’ , lansata in 2013,  a reusit o astfel de performanta?
            In sensul afirmativ al raspunsului la astfel de intrebari pledeaza si o consemnare de dezbatere de la reuniunea de la Tallin. O experta Brookings  Institute- SUA a sustinut ca “ China a schimbat Vestul mai mult decat invers” :
 @AgniaGrigas
“ China is changing the West more than we’re changing them. The West has gotten flabby and we have to get back in shape & reexamine our values while Europe has to find one vision and one voice on China. — Theresa Fallon-@BrookingsInst #LennartMeriConference2019” [10]
            Aceeasi participanta a considerat necesar sa rezume ideile prezentate in conferinta de catre diversi experti  relativ la China . Iata-le:
“@AgniaGrigas
#China is in a learning process as a great power and overreacts to some sovereignty issues (#Tibet , #Taiwan ) but the West should also not overreact to Beijing. — Yang Cheng, #LennartMeriConference2019”.[11]
“@AgniaGrigas
Russia-China cooperation is seen in trade, military, personal relations b/w Putin & Xi and this is happening during Transatlantic disunity. — Theresa Fallon”.[12] 
“@AgniaGrigas
Europe sees China through trade lens while the US sees China through security lens. — Theresa Fallon #LennartMeriConference2019”.[13]
 
“@AgniaGrigas
China’s word for deterrence is essentially compelling or coercion , which suggests they have a different risk calculus for military and nuclear confrontation. — Dean Chang @Heritage”.[14]

“@AgniaGrigas
Is China revanchist, revisionist, or reactionary? Depends on your perspective...as seen from the China panel at #LennartMeriConference2019 What are your thought?” .[15]
            Iar ca o concluzie la dezbaterea privind evolutia lumii- presarate printre panelurile reuniunii- a fost desprinsa urmatoarea, care trebuie inteleasa cu luare aminte, pentru ca desfide naratiunea inertiala a perioadei pre- Trump, aratand deopotriva nelinistea in fata necunoscutului si lipsa de pregatire a Europei in fata acestuia:
 
@AgniaGrigas
The world no longer conforms to our expectations & we cannot imagine the future as we did in 1989. At the same time, Germany’s threat perception is still very low. —Advisor to the German President Thomas Bagger, @IlvesToomas @edwardlucas @ICDS_Tallinn” .[16]
 
            Cele de mai sus evidentiaza ca statul chinez - prin cresterea sa economica extraordinara in ultimele decenii, dar deopotriva prin succesul OBOR in doar cativa ani  de aplicare a acestei mari strategii de extindere globala, inclusiv in Asia Centrala si Europa de Est- are deja o influenta remarcabila asupra evolutiilor istorice in alte arii ale planetei. Inclusiv in Europa. Cu deosebire asupra relatiei Uniunii Europene cu SUA si Rusia . Acesti patru mari jucatori- SUA, China, Rusia si, in subsidiar, UE- au a decide evolutia viitoare a sistemului international de state.
 
            La Singapore, in urmatorul week-end post –reuniunea Tallin a avut loc o alta conferinta de securitate internationala, care arunca asupra problematicii de mai sus o unda de lumina. La reuniunea “ Shangri-La “ desfasurata intre 28 mai- I iunie 2019 au luat parte ministrii Apararii ai SUA si Chinei, precum si omologii lor din statele ASEAN, alti experti si diplomati din statele  zonei oceanelor Indian si Pacific. In alocutiunea sa de deschidere, presedintele statului singaporez a definit fara echivoc   trasatura principala a epocii contemporane:
Lee Hsien Loong-@leehsienloong
The US-China bilateral relationship is the most important in the world today, and will define international relations for years to come. Spoke about this and more during my keynote address last night at @IISS_org #SLD19.”[17]
            Ideile principale ale alocutiunii sale au fost rezumate de el insusi pe propriul cont de facebook : “The US and China have very different histories and political systems. Perhaps one is a young country that wants everyone to be like them, while the other is an old country that believes no one else can be like them. But certainly their bilateral relationship is the most important in the world today. Attitudes on both sides have hardened. In the US, there is growing belief that China has taken advantage of the US for far too long. In China, some feel that the US is trying to thwart China’s legitimate ambitions. Yet despite their differences, they need to work together, and with other countries – to strengthen globalisation, and not to divide the world into rival spheres of influence.”[18]
            Cu ocazia reuniunii ‘ Shangri La’  , secretarul Apararii al SUA a lansat si strategia SUA pentru India – Pacific, in care primul paragraf atrage luarea aminte ca definind viitorul:The Indo-Pacific is the Department of Defense’s priority theater. The United States is a Pacific nation; we are linked to our Indo-Pacific neighbors through unbreakable bonds of shared history, culture, commerce, and values. We have an enduring commitment to uphold a free and open IndoPacific in which all nations, large and small, are secure in their sovereignty and able to pursue economic growth consistent with accepted international rules, norms, and principles of fair competition.” [19]
            Asadar, ceea ce in scrierile expertilor, mai intai Gideon Rachman , cu a sa “ Easternization” din 2016 aratau ca se constata o glisare a centralitatii sistemice dinspre Europa- spatiul euroatlantic- catre Asia este déjà fapt oficial recunoscut si ghideaza politica externa a celui mai puternic stat al sistemului . Nu atat Asia, cat mai ales acvatoriul Indo- Pacific ( de observat aparitia acestei noi unitati geopolitice de mari dimensiuni, comparabila cu Eurasia )   , astfel incluzand si Australia-prezenta la reuniune prin ministrul Apararii- a devenit pentru SUA prioritatea principala a propriei mari strategii.
            Iata pozitiile celor doi mari jucatori ai acestui imens spatiu planetar-  decupat pentru prima data si conectat de SUA intr-o mare strategie pentru urmatorii ani- in legatura cu evolutiile si dinamica acesteia:
China ( prin afirmatiile ministrului Apararii):
Ashley Townshend @ashleytownshend
Gen. Wei’s speech at #SLD19 was an utterly unapologetic and factually dubious account of Beijing’s regional strategy from Taiwan to the South China Sea. Bottom line: He called for acceptance of revisionist CCP interests as a quid pro quo for China’s promise to remain peaceful.”[20]
IISS News@IISS_org
If the US wants to talk, we will keep the door open. If they want to fight, we will fight ‘til the end” - General Wei Fenghe outlines Beijing’s approach to US-China trade tensions #SLD19[21]
SUA ( prin vocea Secretarului de Stat pentru Aparare ) :
Acting SecDef Pat Shanahan-@ActingSecDef
 “The #IndoPacific is @DeptofDefense’s priority theater. The United States is a Pacific nation. #ShangriLaDialogue #SLD19; We have an enduring commitment to uphold a free and open Indo-Pacific in which all nations, large and small, are secure in their sovereignty and able to pursue economic growth consistent with accepted international rules, norms, and principles of fair competition.; DoD supports choices that promote long-term peace and prosperity for all in the Indo-Pacific. We will not accept policies or actions that threaten or undermine the rules-based international order - an order that benefits all nations. ; We have an enduring commitment to uphold a free and open Indo-Pacific in which all nations, large and small, are secure in their sovereignty and able to pursue economic growth consistent with accepted international rules, norms, and principles of fair competition.;. DoD, in partnership with other U.S. Government Departments and Agencies, regional institutions, and regional Allies and partners, will continue to diligently uphold a rules-based order that ensures peace and prosperity for all. ;The Indo-Pacific Strategy Report details DoD’s enduring commitment to upholding a free & open #IndoPacific.; The execution of this vision is articulated in the context of preparedness, partnerships, & the promotion of a networked region.” [22]
 
            Cateva concluzii :
 
  1. In Europa are o inertie puternica vechea naratiune post –Razboi Rece  a cladirii viitorului pe valori comun impartasite ( neoliberale )  si nu pe politica de putere, vector impus de noua orientare a SUA sub administratia Trump ; acest lucru este constatabil cu deosebire in cazul tarilor mici atat in randul responsabililor  politici si militari , cat si al  expertilor in securitate internationala;
 
  1. Este o puternica reactie la semnalele receptionate privind concilierea Rusiei de catre marile puteri europene ( Germania): cazul readmiterii Rusiei in Parlamentul Consiliului  Europei la 17 mai a.c. ;
 
  1. Disputa SUA-China , deocamdata in domeniul comercial, a dobandit accente vizibile de  lupta pentru hegemonie intre hegemon si contestatar;
 
  1. Europa ( marile puteri )  vadeste concomitent doua tendinte: a. Considerarea NATO ca reazem de nadejde pentru viitor, asadar refacerea legaturi transatlantice; si b) o politica prudenta fata de Rusia, inclusiv angajarea la dialog cu aceasta, clamata de unii ca fiind „ conciliatorism”
 
           
 
 

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.