FLASH 21 februarie 2016 | publicatii - Politica La Est
msc.jpg

FLASH 21 februarie 2016

John Kerry:"This moment is not as overwhelming as we think it is“-IV
 
                                                                        Mihail E. Ionescu
 
            Dar saptamana post- MSC-52 avea sa aduca si alte stiri importante pentru dosarul sirian. Mai intai, ceea ce fusese  oarecum in „umbra”, dat fiind ca scena publica era ocupata de  pregatirea reuniunii ISSG si acordul atins acolo privind incetarea focului  si deopotriva  de desfasurarea  MSC-52 , au avut loc consultari intre aliatii NATO , in aceeasi saptamana, privind o viitoare actiune a Aliantei in Siria. Consultarile in ansamblul NATO au avut loc in contextul reuniunii de la Cartierul General  al Aliantei din Bruxelles,  la care au participat si ceilalti ministri ai Apararii ai statelor componente ale coalitiei anti-Daesh , organizata de SUA , si formata din 66 de state.  Insesi acest larg conclav in ïnima”Aliantei Nord-Atlantice este o premiera si anunta evolutii semnificative in compasul operational global al NATO.  Desigur, vestea unei posibile actiuni NATO in Siria si Irak impotriva Daesh poate surprinde ,asa cum , fara doar si poate , a fost cazul unora  dintre aliati, dar si dintre invitatii din coalitia anti-Daesh. Secretarul de Stat al Apararii SUA ,   Ash Carter, a fost insa insistent in aceasta privinta,  cu deosebire in fata ministrilor aliati , iar perspectiva infatisata de acesta omologilor sai ar putea sa fi fost si motivatia unora dintre pozitiile facute publice de catre unii dintre participantii  de la MSC-52. Carter a spus omologilor sai  ca "It is worth exploring how NATO, as NATO, could make an appropriate contribution, leveraging for example its unique capabilities, such as force generation," in lupta impotriva ISIL, referindu-se la capabilitatile superioare ale NATO , ca alianta, de la planificare la operatii  intr-o infruntare care trebuie sa elimine o amenintare intr-un interval  scurt de la frontierele Europei. Din aceasta perspectiva operatiile desfasurate de NATO in Afganistan in intervalul 2002-2011, precum si in perioada razboiului din Irak, pana la retragerea din aceasta tara in 2013- de la planificare la asigurarea comptstibilitatii si interoperabiliutatii intre aliati si parteneri – sunt un exemplu elocvent al acestei capabilitati superioare a Aliantei. Nu exista alta alternativa in conducerea unei operatii de awsemenea dimensiuni si implicand un atat de mare numar de aliati si parteneri, cum este intrevazut a presupune lupta anti-Daesh.    Carter a intampinat opozitia Frantei si Germaniei si a fost sprijinit de Marea Britanie. Franta a obiectat ca  opozitia Rusiei la extinderea NATO o va determina sa considere suspecta o asemenea miscare, iar  prezenta aviatiei rusesti  in Siria include  riscul unei ciocniri cu aceasta. Solicitarea lui Crater de  a fi puse avioane AWACS  la dispozitia efortului impotriva Daesh, pentru monitorizarea spatiului aerian si alte misiuni de monitorizare,  a fost respinsa de Germania,  in final fiind acceptat ca NATO sa expedieze avioane statelor aliate care vor disloca propriile forte aeriene in luptele din Siria. Comandantul  Suprem Aliat NATO, generalul Philip Breedlove , a declarat cu acest prilej , facand referire la inevitabilul rol al Aliantei in Siria si Irak in lupta contra Daesh,   ca  o asemenea misiune este  "a natural shift ... a natural evolvement of the thinking/.../ All our nations are under greater pressure, so this is just beginning. There is no detail but there are lots of opportunities that are being considered". Asadar, se poate consemna inceputul implicarii NATO ca alianta in lupta impotriva Daesh in Siria- dincolo de problematica razboiului civil , Alianta devenind parte componenta  a peisajului complex din aceasta tara.   In acest fel, pe de  o parte, subliniaza observatorii acestei evolutii,  se raspunde adecvat preocuparilor  statelor din Sudul Europei care simt cel mai puternica amenintarea reprezentata de  anarhia din Sud si posibila ei contagiune spre Nord ( prin intermediul valurilor de refugiati, dar si a actiunilor teroriste )  , iar pe de alta  Alianta probeaza in acest fel ca  este in masura sa actioneze unitar out of area, mai mult decat atat sa coaguleze un mare efort international. Acest lucru este vadit de prezenta celorlalti reprezentanti  din coalitia anti-Daesh, altii in afara aliatilor, la discutarea acestor chestiuni. (Robin Emmott, United States wants NATO to step up fight against Islamic State , Reuter, Feb. 17, 2016 http://www.reuters.com/article/us-mideast-crisis-nato-id  ). Indiscutabil, aceasta evolutie are o insemnatate cruciala in definirea efortului de stabilizare a situatiei din Orientul Mijlociu si deschide calea unei diplomatii robuste si vizionare in legatura cu modalitatile de atingere a scopurilor urmarite de comunitatea internationala in  aceasta regiune framantata. Faptul ca SUA au amplificat efortul recent in aceasta regiune, in aceasta saptamana actionand aerian in Libia impotriva rebelilor, dar si in Irak si Siria reprezinta un indiciu asura seriozitatii cu care Washingtonul priveste o asemenea premiera in evolutia NATO. Poate ca unii dintre cei prezenti la MSC-52 au putut sa dea interpretarea adecvata  inca din momentul in care au fost rostite cuvintelor lui Kerry : "We know what needs to be done [...] and we have the power to do it" – ( @JohnKerry ,  #MSC2016.)
O alta evolutie semnificativa in saptamana post-MSC-52 a fost cea legata de eforturile coalitiei islamice , formal inchegata la inceputul lunii decembrie 2015 la reuniunea convocata  la Ryadh - in special Turcia si Arabia Saudita, dar care include peste 30 de state islamice - de a identifica un loc propriu in Siria post- razboiul  civil si in lupta impotriva Daesh. Este interesant din aceasta perspectiva sa amintim ca ministrul de Etxerne saudit,  Ahmed al Jubeir , a mentionat  la MSC-52 ca “When Assad goes,  the fertile environment in which operates Daesh in Siria would be removed and we can to deal with them ” (https://www.securityconference.de/en/activities/munich-security-conference/msc-2016/key-quotes/ ) . Ceea ce este de observat insa – pe langa faptul ca Turcia a continuat sa bombardeze pozitiile kurde YPG de pe teritoriul sirian- mentionand ca aceste forte nu lupta impotriva Daesh , ci opozitiei anti-Assad – este ca atat Ankara, cat si Ryadh desi vorbesc despre o interventie terestra in Siria  o fac doar in contextul existentei unui plan american in aceasta privinta. Or, un asemenea plan nu exista si nici nu este luat in calcul la Washington. Un sprijin nu atat neasteptat, cat chiar deosebit de ferm a capatat pozitia Turciei si Arabiei Saudite din partea Germaniei in cursul acestei saptamani. Miercuri, 17 februarie ,  Germania a lansat un apel pentru crearea unei zone xde interdictie aeriana (  non-fly zone ) , in Nordul Siriei, ceea ce ar crea -  aceasta a fost motivatia avansata in principal de initiator - posibilitatea aplicarii rapide a ajutorului umanitar, ar pune capat interventiei aeriene ruse in regiunea nordica a Siriei si ar indeparta riscul unei coliziuni turco-ruse. Dupa ce a facut aceasta propunere in Bundestag , cancelarul Merkel a mentionat intr-o conferinta de presa ca un asemenea pas ar fi posibil printr-un accord cu Assad si sprijinitorii acestuia, “a sign of goodwill” , care ar putea conduce la sistarea ostilitatilor deja planificata  pentru vineri 19 februarie. Dincolo de orice alte pozitii –ale analistilor sau oficialilor implicati, inclusiv ai ONU- raspunsul dat de S. Lavrov , seful diplom atiei rusesti, este edificator: "It's not Merkel's initiative, it's Turkey's initiative." Un parlamentar german a si observat ca propunerea este destinata concilierii partenerilor turci ( la care Berlinul apeleaza pentru a putea stapani problematica refugiatilor in UE ) care isi vad "all their stakes in the Syrian war are just floating away." (The  Associated Press , Germany Revives Calls for No-Fly Zone in Northern Syria, Feb. 17, 2016 -http://abcnews.go.com/International/wireStory/syria-aid-convoys-prepare-head-besieged-areas-36993109 ). Este si acesta un semn al alinierilor actorilor   implicati in decizia privind destinul Siriei si care cunoaste evolutii imprevizible, neasteptate si ca atare primejdioase , dar si  , nu mai putin, al viitorului ordinei   si indicilor acesteia de stabilitate   . Proliferarea organizatiilor teroriste de tip jihadist, aparitia califatului islamic ( Daesh ) si declararea apartenentei la acesta a numeroase organizartii din Asia, Africa de Nord si Centrala sau din ale parti   evidentiaza toate atributele unei contestatii hegemonice globale, asadar o confruntare pentru intaietate sistemica si deopotriva tintind o reorganizare a sistemului international pe principiile sharia. Iar impotriva acestei contestatii sistemice -   hegemonul ordinei globale   2.0 , public cunoscuta ca  “Pax Americana”,  este designat ca “Great Satan” ,  asadar printr-o referinta religioasa, dupa cum tot astfel este si sloganul mobilizator al contestatiei ( Allah e mare )  - s-a  constituit o veritabila coalitie cu tinta distrugerii Daesh , sub conducerea SUA.  NATO are a deveni coloana vertebrala militara a acesteia, iar prima misiune este , organizata in etape , in Siria si Irak.
Evolutia cea mai importanta in saptamana care se sfarseste acum a fost insa alta. Inainte de expirarea termenului de o saptamana prevazut in acordul incheiat  la Munchen din 11 februarie, asadar pana vineri, 19 februarie,  opinia publica internationala a luat cunostinta de lucruri nestiute decat de cancelariile implicate si a fost martora unei evolutii neasteptate de evenimente , infatisarea carora  da o mai buna intelegere dosarelor complicate  in curs de desfasurare.  

Sursa foto:  https://www.securityconference.de/en/activities/munich-security-conference/

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.