FLASH - 5 ianuarie 2016 | publicatii - Politica La Est
map-of-the-world-.jpg

FLASH - 5 ianuarie 2016

Cum este bine  la inceput de an,  se cuvine sa aruncam o privire la ce ne asteapta in cursul acestuia din perspectiva securitatii internationale. Este bine sa facem acest lucru, chiar daca nu suntem in posesia globului de cristal, stiutor a toate cele ce urmeaza,  pentru ca anul care s-a sfarsit acum cateva zile nu a fost deloc unul fara evenimente impredictibile, care au intors axe, au schimbat evolutii socotite neaparate si au distrus mituri solid  incetatenite in media internationala.
Exemple sunt la indemana pentru a proba cele mai sus scrise. Daca referim la “intoarceri de axe”, atunci sa ne gandim la ceea ce s-a intamplat dupa atentatele teroriste de la Paris din  noiembrie 2015: Franta s-a angajat decisa in lupta impotriva Daesh si a clamat urbi et orbi ca trebuie sa fie incheiata o intelegere in consecinta cu Rusia, desi aceasta se afla sub sanctiunile UE datorita comportamentului sau in ansamblul crizei ucrainene. Desi aceste sanctiuni nu au fost retrase, dimpotriva au fost prelungite inca sase luni,  la 18 decembrie 2015, Consiliul de Securitate  al ONU a adoptat o rezolutie care prevedea lupta comuna impotriva statului islamic ( Daesh sau ISIL ),  instalat in Siria si Irak ,   a unei “coalitii a coalitiilor” (anume  cea condusa de SUA si cuprinzand peste 60 de state,alta reprezentata de Rusia – aliata cu Iranul , cu Irakul si regimul Assad din  Siria  si Hezbollahul libanez, asadar entitati shiite – si, in sfarsit,  alianta formata la Ryadh cateva zile inainte sub impulsul Arabiei Saudite si incluzand state islamice sunnite ). Evident asadar ca aici avem in fata un veritabil proces de redefiniri de axe in politica internationala, fie doar pentru faptul ca Turcia este parte deopotriva a coalitiei conduse de SUA si a celei forjate de Arabia Saudita sau ca Rusia colaboreaza cu aceeasi coalitie in timp ce se afla intr-o veritabila tensiune pre-razboi cu Ankara. Toti colaboreaza insa in Siria impotriva Daesh, dar se va vedea curand  cum si cat valoreaza o asemenea cooperare impotriva unui inamic declarat international ca fiind unul comun
 Schimbarea de evolutii socotite definitive ? Trebuie sa ne gandim la faptul ca, pana de curand,  ceea ce se aprecia a fi fiind o asemenea evolutie de termen  lung - instalarea unui  nou razboi rece intre Rusia si Occident pe dosarul crizei din Ucraina- a dobandit in imprejurarile mai sus descrise o alta evolutie, deocamdata greu de evaluat, desi sunt semne destule asupra directiei acesteia ( Italia - si nu numai- a fost initial impotriva prelungirii sanctiunilor UE  impotriva Rusiei , se coopereaza cu Rusia in razboiul civil din Siria, etc. ). Se apropie Rusia de Occident sau Turcia si Arabia Saudita se departeaza de acesta ? Iar Occidentul cum va proceda: va prefera alianta Rusiei sau a Arabiei Saudite ? Cum va evolua in aceasta ecuatie cu atat de multe necunoscute Turcia ?
Iar distrugerea de mituri consacrate se poate intrevedea chiar din faptul ca roadmap-ul prevazut in rezolutia mentionata a Consiliului de Securitate al ONU pentru solutionarea situatiei din Siria admite regimul Assad  de la Damasc ca parte a acestui proces, ceea ce era de negandit din partea unora dintre autorii rezolutiei doar cateva sapatamani inainte.
 
       Asadar, ce ne asteapta in 2016 ?
 
       O evaluare publicata in ultimele zile atrage atentia din acest punct de vedere. Ea apartine International Crisis Group , un think tank cu baza la Bruxeles, condus de un reputat expert in relatiile internationale, Jean-Marie Guéhenno.
Potrivit acestei evaluari in 2016 se profileaza 10 mari conflicte, din Siria pana in Marea Chinei de Sud.
       In prefata care insoteste aceasta evaluare, Gueheno mentioneaza un trend interesant identificat in ansamblul relatiilor internationale in perioada post-Razboi Rece. Anume ca , daca in primele doua decenii post-Razboi Rece, a fost constatabil o evolutie  pozitiva de diminuare a numarului de conflicte – “ Fewer wars were killing fewer people the world over “, spune Gueheno-, in urma cu cinci ani a fost evidenta inversarea acestui trend. In 2016 ne aflam in fapt pe acest curent  crescator al multiplicarii numarului de conflicte in plan global, ceea ce este un motiv de ingrijorare in legatura cu fiabilitatea relatiilor internationale in ansamblul sistemic.
       Listarea facuta  de International Crisis Group este deopotriva in ordine de importanta ( gravitate )  a conflictelor respective pentru ansamblul sistemic, dar si ca reflex al tipologiei acestora ( antiterorism , tensiuni intre marile puteri , insurgenta si contrainsurgenta ) ori cu referinta la contagiunea nedezlipita ca fenomen intr-un   complex de securitate regional, asadar definit ca proximitate geografica. Astfel, in primele locuri se afla Siria si Irakul- ceea ce este normal avandu-se in vedere ultimele evolutii si necesitatea de a distruge Daesh astfel incat sa poata fi solutionate si alte dosare ( al refugiatilor, de pilda )- , Turcia, Yemen si Libia , asadar in ansamblul larg al Orientului Mijlociu. Atrag  atentia doua puncte  ale analizei: cel dintai refera la faptul ca , in regiune, este observabila o intensa coimpetitie geopolitica, in special intre Iran si Arabia Saudita; secundul ca Turcia  a atins punctul culminant al conflictului sau intern cu minoritatea  kurda, temandu-se de o cooperarea kurda transfrontaliera si de sprijinul extern posibil a fi furnizat implinirii aspiratiilor ei.
       Urmatoarele pe lista sunt  : bazinul lacului Ciadunde Nigeria, Niger, Chad, si Camerun  se confrunta cu militantismul jihadist al grupului Boko Haram, autor al unor acte teroriste fara precedent- Sudanul de Sud  ( unde este primejdia unuirazboi multipolar”) si Burundi . Potrivit evaluarii din care citam , situatia in acest din urma stat este extrem de grea din punct de vedere umanitar :More than 200,000 people have fled the country, and U.N. officials have warned that without immediate action there is a risk of ‘catastrophic violence.’ So far, the crisis is more political than ethnic. However, some leaders appear to be exploiting ethnic divisions, and there is a risk of mass atrocities if violence continues unchecked. It also threatens to further destabilize the fragile Great Lakes region, with increasing numbers of refugees fleeing to Rwanda, Tanzania, and the Democratic Republic of the Congo.” Neindoielnic, situatia din regiunea lacului Ciad, cu amestecul exploziv de jihadism militant ( Boko Haram ) si instabilitate politica pe fondul crizelor  umanitare prelungite,  are un potential ridicat de violenta in acest an.
       Ultimele trei pe lista conflictelor ( in curs sau potentiale ) in acest an sunt Afganistan, Marea Chinei de Sud si Columbia. In ceea ce priveste Afganistanul, dupa 12 ani de razboi si reconstructie post-conflict mixata cu insurgenta si contrainsurgenta, tara ramane inca in zona grava a conflictului militar. Ca atare, tara este una din sursele principale ale refugiatilor la nivel global, insurgenta este endemica- in acest an vor fi dislocati aproape 10 000 de militari americani pentru sprijinirea guvernului central impotriva talibanilor, iar comunitatea internationala va extinde ajutorul anual pana in 2020-, dar sansele unei paci durabile sunt mici. Evaluarea Gueheno conchide: “But given the potency of the insurgency, there is clearly no military solution to the conflict. And the splintering and proliferation of militant groups threaten future efforts to broker peace. President Ashraf Ghani’s attempts to resume negotiations with the Taliban are controversial and strain the cohesion of his national unity government. For talks to succeed, they must be broadly Afghan-led and owned, and driven more by the interests of the Afghan people than by those of powerful external players like Pakistan and the United States.”
       Marea Chinei de Sud  - asadar un complex de securitate unde China revendica rolul de primus inter pares pe motive istorice si de necesitate de mare putere ,  risca sa devina teatrul unei competitii geopolitice intre giganti- intre China si SUA- cu ingredientele necesare, inclusiv cel nuclear. Vecinii Chinei, infricosati de ridicarea exdtraordinara a marelui lor vecin- cu care au divergente in acest areal in ce priveste suveranitatea asupra insulelor- sunt inclinati sa recurga din ce in ce mai mult la umbrela de descurajare/aparare  americana. SUA trebuie sa utilizeze diplomatia multilaterala pentru a dezamorsa tensiunile si sa foloseasca instrumente deja existente – cum este ASEAN, Asociatia Natiunilor din Asia de Sud Est- pentru a evita escaladarea unei atat de periculoase competitii geopolitice de mare putere. In Columbia sunt semne care trezesc sperante ca practic cel mai vechi conflict  al continentului sud-american se va resorbi. Convorbirile de pace de la Havana intre  guvernul columbian si insurgenta  FARC ( Revolutionary Armed Forces of Colombia) au facut pasi pentru a vedea lumina pacii la capatul razboiului de51 de ani care va costat vietile a 220 000 de oameni , iar aproape 8 milioane sunt socotite victime ( refugiati, dislocati, exploatati, lipsiti de drepturi ,etc. )  ale acestuia. Acordul atins in decembrie 2015 trebuie desigur completat , dar cu staruinta  si viziune, in  chestiuni ca  “the disarmament and reintegration of rebel forces, as well as monitoring mechanisms to ensure implementation. /…/how to confirm the peace agreement: the government has committed to a popular vote, while the FARC has long called for a constituent assembly./…/” precum si  asocierea la procesul pacii a unui mic grup insurgent ramas in afara lui. Alternativa ar fi  griparea procesului de pace si reluarea ostilitatilor.
 
       Autorul evaluarii din care am citat pana acum  scrie in finalul introducerii sale la lista de hotspot-uride securitate  ale anului 2016: ” Most of the conflicts listed here require action atseveral levels — between major powers, regionally and locally — and none are amenable to a quick fix. Given the challenges of ending conflicts amid the upheaval of a revolutionary era, it is all the more urgent to provide humanitarian aid and to mitigate the human toll of violence — evidenced starkly in the hundreds of thousands of refugees who have fled toward Europe in the past year. States must also redouble efforts to forge political agreements, taking advantage of even the narrowest openings to find opportunities for compromise. The fluidity of the present moment can and must be used to shape a new, better-balanced order.”
 
       Desigur, multi se vor intreba : de ce lipseste Ucraina din aceasta lista a conflictelor anului 1916 ?;  A reusit oare Rusia sa deturneze atentia Vestului  prin interventia sa in Siria  de  la dosarul ucrainean ? ; Este probabila o “mare intelegere” intre Vest si Rusia  datorita gravitatii situatiei din Orientul Mijlociu? Iar poate la fel de multi nu vor intarzia sa ridice intrebari legate de actuala tensiune dintre Iran si Arabia Saudita .
 
       Alte evaluari/predictii pentru anul in curs, 2016, nu intarzie sa apara.
 
 
 
 
 Vezi: Jean-Marie Guéhenno, 10 Conflicts to Watch in 2016 From Syria to the South China Sea, the conflicts and crises the world will face in the coming year, in Foreign Policy, January 3, 2016 -http://foreignpolicy.com/2016/01/03/10-conflicts-to-watch-in-2016/
 

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.