FLASH 10 ianuarie 2016 | publicatii - Politica La Est
sweden.jpg

FLASH 10 ianuarie 2016

1. Mi-a atras atentia o notatie pe twitter a fostului premier/ministru de externe din Suedia, deopotriva   o prezenta marcanta pe plan international  ,  Carl Bildt.  La 7 ianuarie acesta anunta ca: “ In an Op-Ed today the crème de la crème of former Swedish Ambassadors call for NATO membership. http://mobil.dn.se/debatt/lat-inte-rysskracken-hindra-oss-fran-att-ga-med-i-nato/ …”  (/carlbildt/status/685077950929178624 ). Chiar daca nu a fost imediat disponibila o traducere oficiala  in limba engleza a articolului in  cauza, , aplicatia Google translate ne-a fost de mare ajutor.
       Mai intai ce inseamna acest “rysskracken” din titlul apelului unui numar de 25 de personalitati suedeze publicat la 7 ianuarie in ziarul “Dagens Nyheter”  ?   Tradus in romana titlul acestui apel  suna : “ Nu respingeti aderarea noastra la NATO din cauza rysskracken” . Potrivit atentionarii redactiei ziarului suedez, “rysskracken” inseamna teama/frica de a provoca Rusia.
       Asadar, ce solicita acest apel ?  Potrivit enuntului indraznet si motivat, autorii apelului proclama: “Sweden must determine its security policy on the basis of its own national interests. In today's situation, promoted the best by along with democratic states, including Finland, building security and solidarity in the Nordic-Baltic region. About the Nordic-Baltic area is safe, credible military defended and peaceful favors that not only Sweden but throughout Europe. For Sweden, this means that a Swedish NATO membership is necessary”. Asadar, pentru Suedia, care trebuie sa-si determine politica proprie de securitate pe temeiul propriilor interese nationale, “ aderarea Suediei la NATO este o necesitate” care serveste deopotriva  regiunii balto-nordice , Suediei si Europei.
       Urmeaza , apoi, in  ordine logica si de importanta- a se observa modalitatea de listare a argumentelor- temeiurile care indeamna semnatarii sa faca o asemenea propunere  . Prin noutatea sa, aceasta propunere este , cel putin de la declansarea crizei din Ucraina,  cea mai temerara in registrul modificarilor de politica de securitate din Europa.
        Mai intai, pentru ca astfel, prin aderarea la NATO, Suedia va fi integrata Aliantei care include cele mai importante state pentru viitorul ei si astfel va putea sa aiba influenta asupra principalelor probleme de securitate care o privesc. Prin acest pas, un obiectiv care este si cel al actualei guvernari suedeze- “an in-depth defense and security cooperation with the Nordic and Baltic countries and the United States” – va fi atins, iar planificarea comuna pentru criza si razboi va fi facilitata. Pentru ca, iar aceasta mentiune trebuie citata: ” Integrated defense planning joint military capacity in the Baltic region, within the NATO framework, with Sweden and Finland are alliance members, would be the best way to discourage all forms of aggression in this area.” A se observa ca, vorbind despre Suedia, semnatarii apelului nu uita Finlanda, asumand aceeasi orientare fata de statul vecin de care o leaga o indelungata relatie comuna de securitate.   Deopotriva , agresiunea posibila despre care se vorbeste are un nume  usor de descifrat privind pe harta , iar in textul apelului se specifica clar acest posibil agresor atunci cand se afirma ca o data Suedia fiind in NATO , acest lucru intareste securitatea regionala, pe cand incertitudinea regionala creste daca Stockholm-ul ezita sa faca parte din Alianta Nord-Atlantica. Mai ales, dupa razboiul din Georgia din 2008, cand Rusia a intervenit in aceasta tara militar, veritabil semnal de alarma pentru regiunea balto-nordica. Nu poate exista un conflict militar in vecinatatea Suediei care sa n-o afecteze, asa cum s-a vadit recent cand diverse crize, instrumentate de Rusia  in Estul Europei,  au amplificat temerile privind  securitatea regionala.  Decisiv li se profileaza autorilor apelului faptul ca un scenariu de razboi in statele baltice este singura posibilitate de amenintare e securitate pentru Suedia in viitorul previzibil.   “Our security is inextricably linked with the other Baltic States security.”- afirma documentul.
       In consecinta faptului aderarii la NATO a Suediei , ipoteza ca astfel va fi precipitata o criza cu Rusia si deci un  razboi trebuie respinsa- subliniaza net autorii . Motivul este evident, intrucat este demonstrat chiar de statutul de membru plin  NATO al unor foste state ale Pactului de la Varsovia de peste 10 de ani ceea ce nu a dus la declansarea unui razboi cu Rusia. Pentru statele baltice prevederile  de garantie ale articolului V al tratatului NATO nu sunt suficiente, tentatiile de agresiune ale Rusiei – in legatura cu minoritatea rusa – facand necesar sprijinul  Aliantei datorita insuficientei fortelor proprii . Or,  din aceasta perspectiva, Suedia in cadrul Aliantei  este imperativa pentru acest sprijin NATO , iar indiferent de statutul sau - in NATO ori in afara lui- va fi atrasa in eventualul conflict. Numai ca este preferabil sa fie in cadrul NATO pentru a putea sa influenteze deciziile acestei aliante in sensul propriilor interese nationale.In legatura cu argumentul cel mai frecvent impotriva aderarii  la NATO – anume ca astfel Rusia va fi iritata si, potrivit apologetilor ei in Occident , se va considera amenintata militar- , se afirma  ca este ridicol. Doar prin statutul de membru NATO se reduc sansele unei actiuni militare agresive a Rusiei in scopul de a domina vecinii sai si a construi propria sfera de influenta- este semnalul limpede transmis de cele 25 de personalitati semnatare ale apelului.
 
       Semnatarii apelului sunt, in conformitate cu articolul original : Frank Belfrage, ambassadör, kab. sekr. 2006–2014, Tomas Bertelman, ambassadör, Staffan Carlsson, ambassadör, Lars Grundberg, ambassadör, Bengt Gustafsson, general, ÖB 1986–1994, Catherine von Heidenstam, ambassadör, Ulf Henricsson, överste 1. graden, Johanne Hildebrandt, krigskorrespondent, Bo Hugemark, överste, Diana Janse, ambassadör, Jan Leijonhielm, Rysslandsexpert, Anders Milton, f d ordf Röda korset, Folk & försvar, Johan Molander, ambassadör, Karlis Neretnieks, generalmajor, fd rektor FHS, Stefan Olsson, fil dr, Sven-Olof Petersson, ambassadör, Tomas Ries, lektor FHS, Erik Rossander, generalmajor, fd chef Must, Henrik Salander, ambassadör, Björn Skala, ambassadör, Katarina Tracz, Tankesmedjan Frivärld, Johan Tunberger, säk pol analytiker, Fredrik Vahlquist, ambassadör, Mike Winnerstig, fil dr, Manne Wängborg, ambassadör
 
 
       2. Ziarul suedez a tiparit concomitent si o reactie la propunerea de aderare la NATO a celor 25 de personalitati din domeniul securitatii din Suedia. Ea apartine fostului ambasador al Suediei la Moscova, Sven Hirdman. Potrivit acestui punct de vedere, ” Sweden's security policy aims to secure Sweden's security in the broad sense. This meant not only that we have an adequate and credible defense against possible aggression but also that we should pursue a policy to reduce and preferably eliminate the risks of getting involved in conflicts that threaten our security. There is thus a strong Swedish interest that there is peace and relaxation in our area here in Northern Europe and in particular in the power relations.”

       Analiza Hirdman facuta apelului extrage urmatoarele puncte de baza ale acestuia in favoarea aderarii Suediei la NATO:” 1. Russia is an aggressive superpower that threatens other countries, including the Baltic Sea region, and that Sweden would get protection from such aggression by NATO membership.2. The fact that the Baltic states are particularly vulnerable to Russian aggression, and for them to be defended by NATO needed Swedish participation in NATO cooperation, ie membership.Ambasadorul Hirdman cauta sa demonteze aceste argumente. Cel dintai este infatisat ca fiind necorespunzator realitatii pentru ca, daca este adevarat ca agresiunea rusa  in Ucraina a sporit tensiunea in Europa , in momentul actual se inregistreaza o scadere a acesteia. Asadar, rolul Suediei este sa contribuie la scaderea tensiunilor dintre superputeri si nicidecum sa le amplifice prin aderarea sa la NATO. In acelasi registru, Hirdman afirma ca nu sunt motive sa se creada ca Rusia va agresa militar unul dintre statele baltice , mai ales ca beneficiile unei asemenea agresiuni sunt inexistente. De ce ar risca Rusia un razboi cu NATO in asemenea circumstante ale raportului cost-beneficiu ?
       Hirdman are doua concluzii finale in analiza sa . Prima este  ca in actualul context international, aderarea Suediei la NATO este contraproductiva. Politica externa desfasurata de Stockholm in timpul Razboiului Rece , cand Rusia  era mult mai puternica decat azi  – asadar in afara aliantelor militare- este cea mai potrivita. Secunda, refera la decizia de aderare la NATO care ar pune in dificultate Finlanda. Hirdman afirma ca “Finland and Sweden would best serve that our two countries remain outside military alliances, while we are closely integrated into the Western European Communities and has good bilateral relations with the great powers.
       Cateva remarci:
1.   Ne aflam probabil la inceputul unei ample dezbateri de securitate care va implica establishmentul politic si opinia publica in Suedia. Chiar aceasta dezbatere este semnul unei tensiuni  marcate in peisajul de securitate european , marcat decisiv de actiunile recente ale Rusiei;
2.   Ceea ce atrage atentia este momentul in care aceasta dezbatere pare a fi amorsata. Anume cand Rusia pare a se intelege cu Vestul in dosarul sirian, colaborand pentru anihilarea Daesh, dar deopotriva cand sanctiunile impotriva Moscovei datorita comportamentului sau in Ucraina sunt prelungite pentru inca sase luni ( chiar daca au fost voci in UE care au solicitat renuntarea la ele );
3.   Barometrul politic suedez pare ca inregistreaza , in pofida unor semnale pozitive, ca  trendul de crestere a tensiunilor de securitate in Europa  se mentine , mai mult chiar se amplifica, iar Suedia este chemata astfel sa fie pregatita pentru “cel mai rau scenariu” in ce priveste echilibrarea balantei de putere continentala;
4.   Dezbaterea angajata are ca motivatie legatura indestructibila de securitate intre spatiul baltic si Suedia/Finlanda, fiind temeri in crestere fata de activismul  Rusiei in complexul de securitate baltic.
5.   Formula aderarii la NATO a Suediei este identificata ca fiind optima pentru a arata Rusiei ca drumul ales pentru proiectarea statutului sau de  mare putere continentala este contraproductiv , generand decizii fara precedent ,  dar si sa impulsioneze reactii adecvate ale Aliantei Nord- Atlantice , cele de pana acum socotite probabil insuficiente;
6.   Intregul dosar al eventualei aderari a Suediei la NATO este un semnal emis de un establishment serios, sensibil si dedicat securitatii continentale ca Europa nu a absorbit defel tensiunile generatoare de razboi determinate de actiunile recente ale Rusiei;
  
Vezi: Låt inte rysskräcken hindra oss från att gå med i Nato, “
Dagens Nyheter”, 2016-01-06- http://mobil.dn.se/debatt/lat-inte-rysskracken-hindra-oss-fran-att-ga-med-i-nato/
                                                                                    Mihail E. Ionescu

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.