Lansarea cartii “The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations?” | publicatii - Politica La Est
test2.jpg

Lansarea cartii “The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations?”


Lansarea cărții “The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations?”
 
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a găzduit joi, 12 martie 2015, lansarea cărții domnului Vasile Rotaru “The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations?” Lucrarea a fost publicată sub egida Asociaţiei Centrului de Studii Est-Europene şi Asiatice și abordează impactul Parteneriatului Estic asupra relațiilor UE-Rusia, schimbările pe care le produce inițiativa UE în așa numita “vecinătate comună”, diferențele de percepție a Parteneriatului de către Bruxelles și Moscova, precum și impactul summitului de la Vilnius asupra evoluțiilor recente de la granițele de est ale UE.
[Extras carte]
 
La eveniment au participat reprezentanți ai ambasadelor Armeniei (dl. Babken Matevosyan), Azerbaidjanului (dl. Irfan Davudov), Republicii Moldova (dl. Vasile Popovici), Ucrainei (dl. Teofil Rendiuk), Federației Ruse (dl. Alexey Babenko); cercetători și reprezentanți ai societății civile. Printre cei care au luat cuvântul au fost domnii Mugurel Rădulescu, președintele Asociaţiei Centrului de Studii Est-Europene şi Asiatice, Armand Goşu, conf. univ. al Facultății de Ştiinţe Politice a Universității Bucureşti, Dorin Matei, redactor șef al revistei Magazin Istoric și George Niculescu, director de programe al Centrului pentru Studii Est Europene și Asiatice.

Dl. Mugurel Rădulescu a subliniat actualitatea tematicii abordate de cartea “The Eastern Partnership. A turning point in EU-Russia relations” precum și importanța publicării acesteia în limba engleză pentru a oferi acces și cititorilor nevorbitori de limbă română interesați de această temă. Președintele Asociaţiei Centrului de Studii Est-Europene şi Asiatice a subliniat dinamica Parteneriatului Estic și impactul evenimentelor care au urmat după Summitul de la Vilnius asupra securității Europene. Mugurel Radulescu a precizat că un mare “merit” pentru mediatizarea Parteneriatului Estic îi revine Rusiei. Chiar dacă cel mai probabil nu și-a dorit  să contribuie la promovarea Parteneriatului, prin acțiunile sale în așa numita “vecinătate comună”, Moscova a atras atenția publicului larg asupra politicii sale de subminare a suveranității și independenței republicilor ex-sovietice și de împiedicare a acestora de a se apropia de Uniunea Europeană, nu doar prin acțiuni militare,  ci prin presiune economică și politică. Mugurel Rădulescu a mai subliniat importanța promovării cercetării românești, a perspectivei românești asupra subiectelor de relații internaționale și în afara granițelor mai ales când tratează evenimente care se desfășoară în vecinătatea țării noastre.
 
Dl. Armand Goșu a apreciat valoarea academică a cărții, aparatul critic consistent, excelenta cunoaștere a literaturii de specialitate de către autor și a vobit despre diferența politicilor duse de președinții ruși Dimitri Medvedev și Vladimir Putin în spațiul ex-sovietic, despre lipsa unei linearitati a politicii Kremliniului, despre carenta unei retorici ruse anti-Parteneriatul Estic inainte de toamna anului 2013, despre aspectele regionale ale Parteneriatului Estic și despre implicațiile evenimentelor din Ucraina de după Summitul de la Vilnius, din noiembrie 2013. Armand Goșu a insistat asupra ideii că Rusia nu a avut o contribuție directă la evenimentele din Ucraina de după Summitul de la Vilnius până în februarie 2014, iar criza Crimeii trebuie separată de Parteneriatul Estic. Expertul a sugerat abordarea subiectului Parteneriatului și din perspectiva studiilor regionale, cu accent pe figuile politice ale miniștrilor de externe polonez și suedez, Radoslaw Sikorski și Karl Bildt, inițiatorii Parteneriatului Estic
 
Dl. Dorin Matei a vorbit despre colaborarea îndelungată a dlui Vasile Rotaru cu revista “Magazin istoric” și a subliniat necesitatea cercetării spațiului ex-sovietic și în special a zonei Caucazului, pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor internaționale actuale. Dorin Matei a ținut să precizeze că există permanențe istorice, care odată cunoscute, ne ajută să înțelegem ceea ce se intampla și ne sporește șansele de a face previziuni, amintind două astfel de situații: aproape toate marile succese militare românești medievale s-au realizat în momentul în care Imperiul Otoman era prins pe frontul caucaziano-iranian; și atunci cand Imperiul Otoman a ajuns în zona statelor georgiene, le-a lăsat regatelor georgiene autonomie, dar a ocupat exact aceleași teritorii pe care le-a ocupat și Federatia Rusă în zilele noastre. Redactorul șef al revistei “Magazin istoric “ a mai atras atenția asupra nevoii de multiplicare a retelei de institute de cercetare românești specializate pe spațiul ex-sovietic, crearea unei culturi de securitate și nevoia disponibilității leadership-ului politic românesc de a ține cont de analizele cercetătorilor.

Într-o intervenție de la Bruxelles, via skype, dl. George Niculescu, colaborator al Asociatiei si autor al unei analize publicate de pe site-ul ACSEEA in urma cu doua saptamani consacrat acestei teme , a apreciat în mod special studiul de caz al cărții și abordarea în capitolul trei, a diferențelor ideologice dintre Rusia și UE asupra relațiilor intrenaționale și asupra Parteneriatului Estic. Cercetătorul a atras atenția asupra nevoii Uniunii Europene de a-și asuma întreaga responsabilitate geopolitică la granițele de Est pentru succesul Parteneriatului Estic, subliniind adâncirea rupturii ideologice dintre Occident și Rusia și a insistat asupra nevoii găsirii unei soluții pentru a depăși dilema jocului cu sumă nulă din “vecinătatea comună”. George Niculescu a sugerat, de asemenea, o integrare economică tripartită UE-Ucraina-Rusia/Uniunea Economică Euroasiatică, cu armonizarea legislației comerciale europene și eurasiatice ca o soluție la actuala criză din “vecinătatea comună”.

Discuțiile au fost moderate de prof. univ. Mihail E. Ionescu, director stiintific al Asociatiei CSEEA care a atras atenția asupra importanței negocierilor în cadrul Parteneriatului Estic, făcând referire la teoria cercurilor concentrice lansata de George Niculescu in interventia sa , și asupra vulnerabilității energetice a statelor din “vecinătatea comună”, asupra Europei Centrale și de Est în general.
Reprezentantul Ambasadei Ucrainei la București, dl. Teofil Rendiuk, și-a arătat interesul față de regimul fără vize cu Uniunea Europeană si a chestionat autorul cartii in legatura cu problematica regimului de vize al UE:
 
Teofil Rendiuk: Credeti ca la summitul de la Riga Ucraina va ajunge din urma Republica Moldova obținând regim fără vize cu UE?
Vasile Rotaru: Principala problemă a Ucrainei în acest moment este cea a securității. Acesta este și principalul aspect care ar putea să împiedice Ucraina să obțină regim fără vize cu UE. Sunt două țări care speră să obțină acest lucru la Riga, Ucraina și Georgia; problema Kievului este că nu se știe în ce măsură este capabil să asugure securitatea granițelor sale în mometul de față. Iar acesta este un criteriu tehnic decisiv.
 
Reprezentantul Ambasadei Republicii Moldova la București, dl. Vasile Popovici a subliniat nevoia construirii unei infrastructuri integrate a statelor Parteneriatului Estic cu cea a UE și a atras atenția asupra faptului că din perspectiva sa de istoric politica externă a Kremlinului în timpul mandatelor
președinților Medvedev și Putin nu diferă, Rusia fiind condusă din umbră de aceeași persoană.


Comentarii

  • Gravatar
    Prada 12 April, 2015

    Lansarea cărții vine intr un moment in care situația geopolitică a zonei estice a Europei este un subiect foarte actual !
    Felicitări !

     
Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.