RPD COREEANĂ ŞI JOCURILE OLIMPICE DE LA SEUL | publicatii - Politica La Est
coreea-3.jpg

RPD COREEANĂ ŞI JOCURILE OLIMPICE DE LA SEUL

Comandor (ret) Gheorghe VARTIC
 
 
 
    La 30 septembrie 1981, orasul Seul, capitala Coreei de Sud, a castigat cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1988, depasind cu mult optiunile in favoarea orasului japonez Nagoya.
     Dupa cum era de asteptat, decizia a starnit invidia autoritatilor de la Phenian  care n-au pregetat sa foloseasca orice prilej si orice mijloace pentru desfasurarea unei intense campanii de propaganda, lansand ideea ca hotararea Comitetului International Olimpic ar fi fost luata sub presiunea SUA care voiau sa impuna recunoasterea existentei a doua Corei in peninsula. Dialogul incordat intercoreean a capatat noi dimensiuni, acuzele reciproce s-au accentuat, in pofida unor incercari ale forurilor olimpice din cele doua tari de a gasi o solutie de compromis.
   Astfel, in preliminariile Jocurilor Olimpice de vara de la Los Angeles, presedintele Comitetului Olimpic al RPD Coreene a propus omologului sau din Coreea de Sud ca Nordul si Sudul peninsulei sa participe cu o echipa comuna. Propunerea a fost acceptata imediat, fiind chiar extinsa si pentru jocurile sportive asiatice care urmau sa aiba loc in 1986, tot la Seul, cu conditia organizarii prealabile a unor intreceri bilaterale pentru desemnarea sportivilor participanti.
     Negocierile incepute la 9 aprilie 1984, la Panmunjon,  pentru stabilirea detaliilor, s-au desfasurat greoi, fiecare parte invinuind-o pe cealalta de lipsa de bunavointa si incercari de subminare a tratativelor. Peste numai trei saptamani, ele au fost intrerupte fara sa se ajunga la vreo intelegere. Din luna mai, mass media de la Phenian a inceput sa laude initiativele forurilor olimpice nationale din unele tari socialiste, raliate la hotararea Comitetului Olimpic al Uniunii Sovietice, de a nu participa la Jocurile Olimpice de vara de la Los Angeles[i].
      Romania a ramas consecventa participarii la Jocurile Olimpice asa cum a facut si in 1980, la Moscova, cand acestea au fost boicotate de SUA. Reprezentata de 127 de sportivi, intampinati cu aplauze pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, ea a fos singura tara din blocul politico-militar comunist european care nu a participat la boicotul initiat de URSS. La fel au procedat China si Iugoslavia.
   Ceea ce nu inseamna ca schimburile romano-nordcoreene in domeniul sportului s-au redus, dovada ca in acelasi an, 1984, o delegatie de sportivi romani a fost prezenta la competitia internationala de la Phenian care a reunit sportivi din tarile socialiste[ii].
    In perioada premergatoare organizarii celei de a XXIV-a editii a Jocurilor Olimpice de la Seul, RPD Coreeana  a recurs la blamarea deciziei Comitetului International Olimpic de a organiza Olimpiada la Seul, solicitand tarilor socialiste sa se abtina de la trimiterea delegatiilor la reuniunile pregatitoare, dar sa sprijine propunerile Phenian-ului ca jocurile olimpice din 1988 sa se desfasoare sub auspicii comune pe tot teritoriul peninsulei.
   La 14 februarie 1986, Traian Pop, adjunct al ministrului afacerilor externe a primit in audienta pe Mun Ben Sam, insarcinat cu afaceri a.i. al RPD Coreene. In cadrul convorbirii, diplomatul coreean a adresat rugamintea ca Guvernul roman sa dispuna ca delegatia Comitetului National Olimpic sa nu participe la intalnirea care va avea loc la Seul, in zilele de 22-26 aprilie. “Prin neparticiparea delegatiei romane si a delegatiilor celorlalte tari socialiste – declara el –  s-ar acorda sprijin RPD Coreene in determinarea Coreei de Sud de a accepta organizarea jocurilor olimpice in cele doua parti ale Coreei”[iii].
    Desfasurarea reuniunii consultative anuale de securitate, organizata la Seul in zilele de 2 si 3 aprilie 1986,  ca si interventia ministrului american al apararii, Caspar Weinberger, in cadrul conferintei de presa au aprins reactia dura a Phenian-ului. Declaratia Ministerului Afacerilor Externe al RPD Coreene din 6 aprilie 1986 condamna SUA acuzandu-le ca “inrautatesc in mod intentionat starea de confruntare militara dintre Nord si Sud, creaza tensiune si incearca mai intens ca oricand sa accelereze pregatirile in vederea declansarii unui nou razboi”.
     Documentul reitereaza  in termeni duri pozitia  autoritatilor nord-coreene fata de organizarea Olimpiadei la Seul:
    “Spre a camufla actiunea lor criminala, SUA au facut o mare galagie spunand ca pana la Jocurile Olimpice din 1988 exista posibilitatea ca Nordul sa se poata deda la provocari militare.
     De fapt, hotararea de a organiza cea de a 24-a editie a Jocurilor Olimpice in Coreea de Sud este un rezultat al politicii Statelor Unite cu privire la crearea «celor doua Corei».
     Cea de a 24-a editie a Jocurilor Olimpice se afla intr-o stare de criza; e nu este cauzata de vreo «amenintare de afara», ci de locul stabilit pentru Olimpiada. Seul nu este un loc prielnic pentru buna desfasurare a Jocurilor Olimpice pentru ca acolo este creeata o atmosfera de razboi datorita necontenitelor actiuni razboinice si in fiecare zi are loc lupta populatiei si a tineretului studios continuand instabilitatea politica si situatia de haos.
       Oare se pot organiza Jocurile Olimpice intr-un asemenea loc ?
      Cu toate ca SUA incearca sa justifice actiunile lor de pregatire in vederea unui nou razboi, sub pretextul Jocurilor Olimpice, ele nu vor putea insela pe nimeni.
   In dorinta de a salvgarda miscarea olimpica aflata in criza si de a asigura buna desfasurare a celei de a 24-a editii a Jocurilor Olimpice, precum si de a crea un climat favorabil reunificarii pasnice a Coreei, guvernul RPD Coreene se pronunta pentru gazduirea comuna a Jocurilor Olimpice de catre Nord si Sud”[iv].
      Ambasadorul Romaniei la Phenian informeaza ca la intalnirea din 9 aprilie cu Kil Giăn Cil,  directorul Directiei IV relatii internationale din Ministerul Afacerilor Externe coreean, acesta i-a solicitat ca Romania sa se abtina de la orice prezenta in Coreea de Sud si sa lanseze apeluri si altor tari de a boicota Seul-ul din toate punctele de vedere, intrucat capitala sud-coreeana nu poate gazdui Olimpiada '88 in conditiile haosului politic care domina Coreea de Sud. In fata doleantei exprimata de interlocutor, diplomatul roman a raspuns printr-o formula generala reamintind sprijinul constant acordat de Romania, la cel mai inalt nivel, ca si prin mass media pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta peninsula coreeana. [v].
     Se pare ca in continuare RPD Coreeana a simtit pozitia rezervata a Romaniei fata de cererile sale de boicotare a jocurilor olimpice, pentru ca in cadrul convorbirilor din 26 iulie, dintre vicepremierul si ministrul Afacerilor externe al RPD Coreene, Kim Iong Nam, si ministrul roman al Afacerilor Afacerilor Externe, Ilie Vaduva, nu au mai fost solicitari adresate partii romane in legatura cu Olimpiada de la Seul[vi]
     La 29 noiembrie 1986, ambasadorul coreean la Bucuresti, Zo Yăng Guk, primit in audienta de directorul adjunct al Directiei relatii internationale din Ministerul Afacerilor Externe, a invocat faptul ca in cadrul reuniunii de la Berlin a comitetelor olimpice din tarile socialiste, acestea si-ar fi declarat sprijinul fata de propunerile tarii sale. In pofida acestui fapt – declara diplomatul nordcoreean – mass media din Coreea de Sud, precum si unele agentii de stiri occidentale ar fi falsificat concluziile reuniunii, invocand o declaratie a presedintelui Comitetului International Olimpic, Juan Antonio Samaranch, potrivit careia reprezentantii forurilor olimpice din tarile socialiste si-ar fi declarat disponibilitatea de  a participa la Olimpiada din 1988, chiar daca aceasta ar avea loc numai la Seul. De fapt acesta era adevarul care avea sa fie confirmat doi ani mai tarziu.
    Zo Yăng Guk aprecia ca „prin aceste stiri si informatii false, sud-coreenii urmeaza sa creeze o stare de deruta si nesiguranta in randul sportivilor si al organelor sportive de conducere care sa impiedice desfasurarea Jocurilor Olimpice in 1988 in cele doua parti ale Coreei”. In continuare, el isi exprima increderea ca “Romania va sprijini in continuare pozitia RPD Coreene privind organizarea Olimpiadei din 1988, inclusiv in cadrul viitoarei reuniuni de la Lausane a reprezentantilor Comitetelor nationale olimpice ale Nordului si Sudului Coreei”.         
      Diplomatul roman a evitat sa comenteze situatia expusa de ambasadorul RPD Coreene, dar l-a incredintat ca intalnirile de lucru ale reprezentantilor organizatiilor sportive din tarile socialiste vor continua si in cadrul lor vor fi discutate probleme concrete ale organizarii si desfasurarii Jocurilor olimpice din anul 1988 [vii].
   In cele din urma Jocurile Olimpice aveau sa se desfasoare la Seul, in perioada 17 septembrie-2 octombrie 1988, reunind peste 8 000 de sportivi din 160 de tari, record la momentul respectiv. Ele au fost boicotate de Coreea de Nord si Cuba carora li s-au alaturat, dar din motive economice,  Nicaragua, Seychelles  şi Etiopia. In pofida asteptarilor Phenian-ului, nicio alta tara comunista nu a mai boicotat Olimpiada.
    Romania a fost prezenta cu o delegatie formata din numai 62 sportivi, dar a obtinut 24 de medalii din care 7 de aur, situandu-se in primele 10 natiuni ale lumii. A fost una din cele mai eficiente prezente romanesti la Jocurile Olimpice de pana atunci.
 
[i]           Arhivele Diplomatice, Fond 220/1984, Dosar nr 442: Poziția și inițiativele RPD Coreene și Coreei de Sud în problema unificării țării, fila 20.
[ii]          Arhivele Diplomatice, Fond 20/1985, Dosar nr 355: Raport de activitate al ambasadei RS Romania pe anul 1984 și plan de munca pe anul 1985, fila 25
[iii]         Arhivele Diplomatice, Fond 210/1986. Coreea. Dosar 246: Relatiile dintre Nordul si Sudul Coreei, fila 35.
[iv]         Arhivele Diplomatice, Fond 210/1986. Coreea. Dosar 246: Relatiile dintre Nordul si Sudul Coreei, fila 39.
[v]          Arhivele Diplomatice, Fond 210/1986. Coreea, Dosar 246: Relatiile dintre Nordul si Sudul Coreei, filele 13-14.
[vi]       Arhivele Diplomatice, Fond 220/1986. Coreea. Dosar 252: Republica Populara Democrata Coreeana
[vii]        Arhivele Diplomatice, Fond 210/1986. Coreea. Dosar 246: Relatiile dintre Nordul si Sudul Coreei, filele 43-44.

Comentarii

Nu exista niciun comentariu

Postarea comentariilor dupa trei luni a fost dezactivata.