In ultima săptămână pe eşichierul geopolitic global au avut loc doua importante evenimente care au in poziţie centrală Europa , mai precis Europa de Est . Fac referire la ridicarea sancţiunilor americane privind construcţia conductei baltice ruso-germane cunoscută sub numele de North Stream -2 şi votul din Parlamentul UE care a „îngheţat” cu o mare majoritate de voturi ratificarea acordului CAI dintre UE şi China încheiat in decembrie anul trecut.

Cum se ştie, pandemia Covid-19 a schimbat şi continuă să transforme  enorm lumea pe care o ştiam. Unele schimbări sunt sâcâitoare pentru cei obişnuiţi cu normalul pre-pandemie- restricţionarea libertăţii de mişcare fără precedent istoric , amintind de lumea medievală şi legarea de glie a ţăranilor iobagi/şerbi,  e doar un exemplu, la care putem adăuga bineînţeles lockdown-urile care seamămă a arest  impus şi consimţit la domiciliu-, iar  altele sunt benefice. Acestora din  urmă nu le-am facut o evaluare - învăţământul online fiind însă indiscutabil absent din lista lor  -, dar printre ele se află faptul că a ‘democratizat’ circulaţia ideilor, mai mult decât media infectată de ‘fake news’ .  Credem în acest sens că  proliferarea explozivă a zoom-urilor , adică a întâlnirilor online ale experţilor diverselor domenii , a dat posibilitatea unei circulaţii mult mai extinse şi mai rapide   decât în perioada pre –pandemie, oricum înlocuind cu success reuniunile faţă în faţă  şi, mai ales,  permiţand acces acolo unde altădată era  foarte greu să ajungi greu sau chiar  inaccesibil. 

De mai bine de zece zile se multiplică semnele că situaţia din  Estul Europei , la graniţa dintre Rusia si Ucraina , cunoaşte o deteriorare in  creştere. Mai întâi au fost ştirile potrivit cărora Rusia ar muta însemnate forţe militare ( blindate indeosebi ) din Siberia  (Novosibirsk ) către frontiera ucraineană. Trenuri încărcate cu tancuri T-72 au fost depistate a fi fiind transferate cu această destinaţie de către specialişti din Moscova în urmărirea traficului feroviar. Concentrarea de trupe ruse la frontiera  ucraineană a atras atenţia observatorilor internaţionali care au început să se întrebe dacă Rusia are planificată o nouă acţiune ofensivă in zona Donbass sau către Odesa pentru a smulge teritoriul  numit acum mai bine de o sută de ani Novorussia şi astfel să procedeze prin agresiune militară sau altfel ( ameninţare cu utilizarea forţei sau prin război hibrid )  la o nouă anexiune din teritoriul ucrainean.

On March 17 a.c. in the organization of several non-governmental institutions in Romania (including the Aspen Institute), as well as the Japanese embassy in Bucharest, a meeting of experts was held online dedicated to the anniversary of a century of diplomatic relations between Romania and Japan (practical 100 years  since the opening of the Romanian legation in Tokyo in June 1921, because the mutual agreement in this regard dates from 1917). The central element of the meeting was the conference given by the Tsuneo expert "Nabe" Watanabe entitled "Politics and Diplomacy of Japan and the United States".

In Europa de Est evolutiile geopolitice  în curs  au început să se schimbe încă din 2008.  Punctul de inflexiune a fost ”războiul de cinci zile” din Georgia. Aici Rusia si-a spus decisiv cuvântul in ce privește lărgirea spre Est  a NATO, afirmând militar că se va împotrivi oricărui nou pas al acestei organizații  in fostul spatiu sovietic. Este greu de evaluat daca , in acel moment, când la sfârșitul războiului Rusia s-ar fi aplicat  un nou tratat de securitate european ( propus  în  septembrie 2008 prin presedintele D.  Medvedev ), înaintând si un proiect al acestuia, iar  propunerea ar fi fost  acceptată  de  Vest, lucrurile ar fi luat o altă turnura in Estul Europei.